Experimente ,,DADA”, la Moinești

0

Publicul prezent la ediția cu numărul șapte a Simpozionului Internațional ,,Tristan Tzara și Cultura Dada”, care se desfășoară în municipiul Moinești (19 – 21 aprilie 2018), a avut prilejul de a participa în primele două zile la o serie de manifestări cultural-artistice cu o conotație aparte, adevărate experimente ,,Dada”, care au reunit artiști plastici și actori, scenariști și regizori, oameni de cultură din țară și din străinătate, într-un reușit și spectaculos colaj de expoziții de artă și carte Dada, spectacole de teatru, muzică și film, simpozioane dedicate personalității lui Tristan Tzara*, printre protagoniști numărându-se: Dumitru Macovei, Ioan Văsâi, Alina Lupașcu, Mircea Bujor, Cristian Macovei, Alex Floroiu & colaboratorii de la Compania de Teatru ,,Breasla Actorilor” din București, Paul Dorn, Mirzlekid, Akarus Milbus Vonduvall (Zurich, Elveția) & ,,The Dada Team” (Moinești, coordonator prof. dr. Claudia Apostu), Cvartetul ,,Consonanțe” (Bacău-Iași), lect. univ. dr. Adrian Jicu, conf. univ. dr. Ioan Dănilă, ,,Mixed Media Concert”, Școala Gimnazială ,,George Enescu” din Moinești (coordonator prof. dr. Alina Pistol), Liceul ,,Spiru Haret” din Moinești (coordonator prof. Alina Popa).

* Tristan Tzara (n. 16 aprilie 1896 Moineşti – d. 25 decembrie 1963 Paris) este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet şi eseist evreu român, născut în Moineşti, România şi stabilit mai târziu în Franţa, cofondator al mişcării culturale dadaiste care a condus la o revoluţie majoră în artele plastice şi în literatură. În 1912, pe cînd era încă în liceu, publică Revista ,,Simbolul” împreună cu Marcel Iancu şi Ion Vinea, cu binecuvântarea lui Alexandru Macedonski şi ajutorul lui Iosif Iser. În această perioadă semnează cu pseudonimul S. Samyro, pe care îl va schimba mai târziu în Tristan Ruia şi în final în Tristan Tzara. În realitate numele de ,,Tristan” nu e ales pentru rezonanţa particulară pe care o are în limba română sau ca omagiu către opera lui Wagner – o referinţă importantă pentru simboliştii care l-au influenţat puternic pe tânărul poet, ci, după cum spunea Colomba Voronca (soția lui Ilarie Voronca şi sora lui Claude Sernet) datorită faptului că exprima starea de spirit a tânărului poet ,,trist în ţară” (sursa: Heinrich Stiehler în ,,Tristan Tzara zwischen Peripherie und Zentrum”). Mişcarea dadaistă îşi are originea în oraşul elveţian Zürich în timpul Primului Război Mondial. Tzara ajunge acolo în toamna lui 1915 şi curând se alătură unui grup de tineri intelectuali care pun la cale ,,happening-urile” de la Cabaret ,,Voltaire”. Astfel s-a născut celebra mişcare ,,Dada”, care nu e o invenţie exclusivă a lui Tzara, dar ,,nu ar fi devenit niciodată ceea ce a devenit fără eforturile de popularizare şi diplomaţia lui” (parafrază după R. Huelsenbeck).

Cele mai cunoscute texte dadaiste ale lui Tzara sunt: ,,La Première Aventure céleste de Monsieur Antipyrine” (1916; ,,Prima aventură cerească a domnului Antipyrine”) şi ,,Vingt-cinq poèmes” (1918; ,,Douăzeci şi cinci de poeme”), respectiv manifestele mişcării: ,,Sept manifestes Dada” (1924; ,,Şapte manifeste Dada”). Lucrările sale de maturitate încep cu ,,L’Homme approximatif” (1931; ,,Omul aproximativ”) şi continuă cu ,,Parler seul ”(1950; ,,Vorbind singur”) şi ,,La Face intérieure” (1953; ,,Faţa interioară”). În acestea, cuvintele aleatoare ale lui Dada sunt înlocuite cu un dificil, dar umanizat limbaj. A murit la Paris şi a fost înhumat în Cimetière de Montparnasse

În onoarea sa, monetăria oraşului Paris a bătut o medalie cu efigia lui Tristan Tzara, omagiatul fiind prezentat ca „Sfinx al unei legendare blândeţi” în epoca de ascensiune a dadaismului, iar la Moineşti, în noiembrie 1991, este dezvelită placa memorială „Tristan Tzara”, efigia scriitorului, şi este inaugurată librăria „Tristan Tzara”. De asemenea, la Moineşti există monumentul ,,DADA”, realizat de sculptorul german de origine română Ingo Glass, unul de dimensiuni demne de ,,Cartea Recordurilor”: 25m lungime, 2, 6m lăţime şi 10m înălţime, cântărind 120 tone, o combinaţie de oţel şi beton, aflat la intrarea în municipiul Moinești.

La Centenarul naşterii lui Tristan Tzara, sărbătorit sub egida UNESCO, a fost emisă unica emisiune filatelică dedicată poetului; în 1996 a apărut primul şi unicul timbru Tristan Tzara, pe plan mondial, un semn de preţuire a „moineşteanului universal”.

Vom reveni la finalul evenimentului.

Romulus-Dan BUSNEA