Mulţi mânuitori ai condeiului au aşternut în scris încântarea lor faţă de frumuseţea acestor locuri mirifice, ca să afle şi alţii despre ele şi să meargă să le cunoască. Marele povestitor Ion Creangă a fost şi el în câteva rânduri la Slănic-Moldova, ca să facă ,,feredeie” şi să bea ape minerale pentru tămăduirea beteşugului său.
La 16 iulie 1885, ziarul ,,Liberalul” din Iaşi publica o cronică intitulată ”Băile de la Slănic”, în care , ziaristul şi publicistul N. A. Bogdan vorbea despre Ion Creangă zis şi ,,Părintele Smântână”; într-o fotografie din acelaşi an, în mijlocul a 28 de învăţăcei şi profesori de care se umpluse Slănicul, se afla şi Ion Creangă, plin de voioşie şi şugubeţe ziceri.
Amintiri din presa vremii: Ion Creangă a venit ,,pentru băi” la Slănic-Moldova în anul 1884 (14 iunie), iar în vara anului 1885 revine în stațiune, pe când avea 48 de ani, ceva mai bine şi în plină vervă, după cum relata presa vremii:
”Spunea poveşti, snoave, la masă sau pe drum, sau stând sub un fag. Slănicul era plin de învăţătorime şi profesorime, care se înţelegem înconjurau pe povestitor cu respect şi simpatie. Creangă avea o poftă nebună de vorbă şi veselie şi stimulat de aerul rece şi de băi, mânca cu o poftă sporită”.
Din corespondența sa: Scrisorile expediate de la Slănic-Moldova redau starea afectivă a autorului, apropierea sau depărtarea de personajul căruia îi erau adresate, dar şi importante elemente biografice. Iată una dintre cele trei scrisori pe care Creangă le-a expediat de la Slănic-Moldova familiei, datând din din 24 iunie 1884:
,,Către Zahei Creangă, Domnului Zahei Creangă, La debitul de tutun I. Creangă, din strada Băncei, Iaşi, Grabnic Slănic, 1884, iunie 24. Frate Zahei, Mercuri în 13 a curentei, sara, am rămas în Târgul-Ocna, şi joi, în 14, pe la 2 după amează am ajuns la Slănic. Pe drum şi la Slănic, vro câteva zile, am avut ameţele; iar mai ales sâmbătă noaptea spre duminică (în 16) mi-a fost foarte rău; perdusem chiar cunoştinţa. Însă d-l dr. Aronovici grabnic mi-a dat ajutorul cuvenit, şi mi-am revenit în sine. De ape am fost oprit a be până astăzi în 24 şi băi calde numai 3 am făcut până acum; după care mă simt mai bine, şi ameţele nu mai am de vreo 4 zile. Sper că-mi voiu face bine cu ajutorul lui D-zeu. Am primit amândouă scrisorile tale, cea din broşură şi asta din 22, şi-ţi mulţumesc din tot sufletul. V-am scris şi eu o carte de poştă, dar se vede că s-a rătăcit! Pe aici au fost ploi şi un pohoiu grozav, care a făcut mare stricăciune tuturor. Vă salut cu drag, Ion Creangă”.
În vara anului 1886, Creangă se va afla din nou la Slănic pentru a se trata de epilepsie (de ,,pedepsie” cum îi zicea el în limbaj popular), prin bilet obţinut de la Spitalul ,,Sf. Spiridon” din Iaşi. Deşi suferind, dar deloc trist, de câte ori s-a aflat la Slănic, Ion Creangă a răspândit în jurul său parfumul umorului popular românesc, ceea ce l-a făcut pe George Călinescu să afirme că Ion Creangă, ,,e poporul român însuşi surprins într-un moment de genială expansiune”.
Vorbe de duh: Făcând haz de necaz despre condiţiile grele în care trăiau mulţi dintre scriitorii şi poeţii vremurilor de atunci, printre care şi prietenul său de suferinţă Mihai Eminescu, Creangă avea o vorbă pe care o spunea în faţa mulţimii adunate să-i asculte snoavele la Slănic-Moldova:
,,Ia, am fost şi eu în lumea asta, un bot cu ochi, o bucată de humă însufleţită din Humuleşti, care nici frumos până la 20, nici cu minte până la 30 şi nici bogat până la 40 nu m-am făcut. Dar şi sărac aşa ca în anul acesta, ca în anul trecut şi ca de când sunt, niciodată n-am fost”.
În ciuda tratamentului aplicat la Slănic, boala scriitorului nu s-a mai ameliorat şi va fi ,,un chin statornic” până la moartea sa, petrecută la finele anului 1889.
Inedit: Recent, directorul Muzeului Literaturii Române din Iași, scriitorul Dan Lungu, a prezentat o fotografie descoperită în patrimoniul instituției pe care o conduce. Specialiștii muzeului spun că e vorba despre o ferotipie realizată la Slănic-Moldova în anul 1885, care îl înfățișează pe Ion Creangă alături de A. C. Cuza și N. A. Bogdan
ROMULUS DAN BUSNEA