31 MAI, ZIUA MONDIALĂ FĂRĂ TUTUN

În fiecare an, la data de 31 mai, Organizaţia Mondială a Sănătăţii celebrează “ZIUA MONDIALĂ FĂRĂ TUTUN”, subliniind riscurile de sănătate asociate consumului de tutun şi promovând politicile sociale de reducere a consumului.

Având ca temă „Interziceţi publicitatea, finanţarea şi promovarea tutunului!”, în acest an, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a stabilit, pentru marcarea Zilei Mondiale Fără Tutun, următoarele obiective specifice pentru campania ce va fi lansată pe 31 mai 2013:

• îndemnarea statelor membre să implementeze art.13 din Convenţia Cadru de Control a Tutunului, care se referă la interzicerea publicităţii, sponsorizarii şi promovării tutunului astfel încât cât mai puţine persoane să fie tentate să fumeze;
• încurajarea mobilizării locale, naţionale şi internaţionale în vederea contracarării eforturilor industriei tutunului de a submina controlul aplicat de instituţiile statului, în special a eforturilor de a interzice publicitatea, sponsorizarea şi promovarea tutunului.

Convenţia Cadru de Control a Tutunului reprezintă instrumentul cel mai puternic de control al consumului de tutun, fiind singurul tratat negociat şi adoptat sub auspiciile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, acest fapt reprezentând un pas important în politicile de sănătate publică.

La nivel global, consumul de tutun omoară anual aproape 6 milioane de oameni, din care 600 de mii sunt nefumători, expuşi fumatului pasiv. Este important ca acest fenomen să fie combătut, deoarece se estimează că, până în anul 2030, se va ajunge la o creştere a mortalităţii, de la 6 milioane, la 8 milioane de oameni în fiecare an, în special din ţările cu venituri mici şi medii.

Scopul cel mai important pentru marcarea acestei zile este de a contribui la protejarea generaţiilor prezente şi vitoare, nu numai din punctul de vedere al consecinţelor medicale, dar şi al celor sociale, de mediu şi economice cauzate de consumul de tutun, dar şi fumatului pasiv.

De asemnea, la nivel global, consumul de tutun este cea de-a doua cauză de mortalitate (după hipertensiune), acesta fiind în momentul de faţă responsabil de moartea unui adult din 10. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a instituit Ziua Mondială fără Tutun în anul 1987 pentru a atrage atenţia asupra riscurilor consumului de tutun şi a efectelor sale letale.

La nivel naţional, Agenţia Naţională Antidrog va marca această zi prin organizarea de evenimente specifice de informare, educare şi sensibilizare a populaţiei privind beneficiile unui stil de viaţă sănătos.

Astfel, specialiştii centrelor teritoriale de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog ale ANA vor desfăşura, în mediul şcolar şi în comunitate, activităţi de informare, sensibilizare şi conştientizare asupra efectelor nocive cauzate de consumul de tutun, de petrecere a timpului liber, de formare de abilităţi în scopul creşterii influenţei factorilor de protecţie şi scăderii influenţei factorilor de risc.

Conform ultimului Studiu în Populaţia Generală privind prevalenţa consumului de droguri la nivel naţional, realizat de Agenţia Naţională Antidrog în anul 2010, au reieşit următoarele date privind fumatul produselor din tutun:
 În scădere faţă de anul 2004 şi în creştere faţă de 2007, fumatul produselor din tutun înregistrează cel de-al doilea nivel al prevalenţei consumului de droguri în populaţia României: mai mult de jumătate dintre cei intervievaţi (56,9%) au fumat cel puţin o dată de-a lungul vieţii.
 În ultimele 30 de zile, au declarat că fumează o treime dintre subiecţi (30,3% – în scădere faţă de studiile anterioare: 36,5%, respectiv 33,7%), iar unul din patru (24,7%) că a fumat zilnic.
 Comparativ cu studiile anterioare, se observă: pe grupe de vârstă – pentru 35 – 44 de ani, cea mai mare valoare pentru consumul de-a lungul vieţii (63,4%) şi creştere faţă de studiul anterior, din 2007;
 Pentru grupa de vârstă 15 – 24 de ani, continuă scăderea prevalenţei celor care au fumat cel puţin o dată de-a lungul vieţii, iar pentru 25 – 34 de ani se înregistrează, ca şi în 2004 şi 2007, cele mai mari valori pentru consumul recent (35,8%) şi consumul actual (35,5%).
 Raportul între populaţia fumătoare de sex masculin şi cea de sex feminin rămâne de aproximativ 2:1.
 În funcţie de mediul de rezidenţă, se observă menţinerea tendinţei înrgistrate în studiile anterioare: cele trei prevalenţe au cea mai mare valoare în zonele urbane mari şi cea mai mică în cele rurale.
 Pentru respondenţii care au declarat că au fumat în ultimele 30 de zile nu se observă diferenţe majore.
 Între rezultatele celor trei studii în privinţa numărului de ţigări fumate zilnic media vârstei de debut pentru consumul de tutun are aceeaşi tendinţă: o scădere a pragului mediu de debut pentru generaţia tânără (15 – 34 ani), în raport cu generaţia adultă (35 – 64 ani) şi cu valoare mai mică pentru persoanele de sex masculin (în 2010 – 17,57 ani), faţă de cele de sex feminin (în 2010 -19,46 ani).

Ca răspuns instituţional de prevenire a consumului de tutun, Agenţia Naţională Antidrog recomandă o serie de factori de protecţie, precum:
 Canalizarea curiozităţii prin informare cu privire la riscurile asociate consumului de tutun.
 Promovarea educaţiei prin valori şi atitudini care denotă respect şi responsabilitate pentru sănătatea proprie.
 Dezvoltarea abilităţilor sociale ca suport atitudinal şi comportamental autonom şi raţional faţă de ceilalţi.
 Promovarea alternativelor sănătoase de petrecere a timpului liber.
 Accesibilitatea scăzută a tutunului în mediile sociale frecventate de tineri.