4 APRILIE, ZIUA DRAMATURGIEI BĂCĂUANE CONTEMPORANE

hqdefault

Să mă ierte toți cei mai știutori de carte ca mine, dacă greșesc făcând afirmația ce reiese din titlul de mai sus, una ce poate fi și un preambul, sau mai bine zis, genericul unui festival teatral cu caracter național. Bineințeles, după ce un astfel de proiect va intra și în vizorul autorităților locale. Cum promovăm istoria, cultura și tradiția locală? Iată stimabililor, v-am oferit un exemplu…

Gazda? Bacăul, cel care pe lângă Vasile Alecsandri, Ion Luca, George Bacovia, Nicu Enea și mulți, mulți alții, ne-a dăruit prin puterea creației divine, un alt nume de marcă nu doar al dramaturgiei băcăuane contemporane, ci și al celei naționale: dramaturgul, scriitorul și poetul Viorel Savin.

Am evocat personalitatea domniei sale cu exact o săptămână în urmă, atunci când i s-a coneferit titlul de ,,Cetățean de onoare al orașului Slănic-Moldova”, o altă meritorie distincție ce vine să încununeze întreaga sa activitate desfășurată pe tărâmul cultural românesc, din care, o perioadaă de aproape zece ani, a dedicat-o trup și suflet actului de cultură săvârșit cu mult profesionalism la Slănic-Moldova. Sub bagheta sa, pe scena Teatrului Popular de Comedie din stațiune au fost jucate în premieră și de către actori amatori (!), câteva dintre piesele sale ce au înregistrat ulterior, un mare succes de public și pe scenele teatrelor din întreaga țară…

Nu cred că mai e cazul să fac referiri la istoricul personalității lui Viorel Savin, biografia sa fiind mult mai prezentă în ultimii ani, nu doar în revistele literare, ci și în publicațiile cotidiene, ca un efect generat de ,,creșterea productivități muncii sale literare”, o muncă pe care – dincolo de tenta hazlie a celor puse între ghilimele -, maestrul a depus-o cu pasiune și multă iubire. Față de oameni, față de pământ și cer, căci nu degeaba s-a retras de ceva timp la Luncani, ,,exilat în strigăt”, într-un teritoriu de frontieră între ,,Cetatea Umană și Împărăția lui Dumnezeu”.

Referitor la domeniul creației sale teatrale, am reținut o frază care ne poate da și cheia cu care putem deschide universul său dramatic: ,,Nota comună a dramelor lui Viorel Savin pare a fi, ca un paradox, aceea de a nu avea nici o notă comună, după cum rezistența la orice tentativă comparatistă este semnificativă pentru nevoia imperioasă de altceva”. (Mircea Ghițulescu – ,,Viorel Savin: Spectacolul textului”, din volumul ,,Istoria literaturii române. Dramaturgia. Ediția a II-a, Ed. ,,Tracus Arte”, 2008, pp. 569-579)
Și am mai reținut una, de data aceasta, din repertoriul atât de vast al scrierilor lui Viorel Savin, una etern valabilă: ,,Ipocriziile indivizilor, indiferent de epocă, se contextualizează acesteia în impostură, – din necesități de supravețuire sau… pentru profit!”

Astăzi este 4 aprile, ziua de naștere a lui Viorel Savin, ziua dramaturgiei băcăuane contemporane!

MAESTRE, LA MULȚI ANI ȘI SPOR LA SCRIS!

ROMULUS DAN BUSNEA