5. GLOBALIZARE VS. GLOBALISM

rp_bsn-1-470x3421.jpg

În tumultul vieții cotidiene, agasați și acaparați de grijile zilnice, nu mai acordăm atenția cuvenită unor fenomene și procese complexe care se petrec și se derulează în jurul nostru, care ne influențează și ne ordonează viața. Din păcate, nepăsarea noastră, care se manifestă tot mai pregnant în mai toate sferele de activitate, dar și în fața marilor provocări, face ca subiecte sau teme de maximă importanță insuficient dezbătute și lămurite, să treacă pe lângă noi, pierzându-se în umbra ignoranței, consecințele unor astfel de atitudini fiind însă, dintre cele mai nefaste asupra viitorului nostru…

Un subiect care ne privește pe toți deopotrivă, constituindu-se într-o provocare de proporții și fără precedent, atât prin implicații cât și prin dimensiuni, este, fără îndoială, GLOBALIZAREA. Sceptici sau optimiști, mulți dintre noi se întreabă care vor fi efectele pe care le vor resimți în urma extinderii fenomenului globalizării ce cuprinde într-un mod tot mai agresiv, întreaga planetă. Mult așteptata eră de optimism și speranță care se prefigura să fie inaugurată după căderea comunismului în 1989, a fost stopată rapid chiar din 1991, de războiul din Golf și de conflictul iugoslav. Acestea au fost evenimentele care au avertizat asupra recrudescenței conflictelor etnice și religioase, culminând cu sângeroasele atentate teroriste din 11 septembrie 2001.

Astfel, crearea unei societăți globale a prosperității economice pe care încearcă să o promoveze adepții unei noi ordini mondiale, mai umane și mai drepte, și-a redus elanul și a devenit mai puțin credibilă. Globalizarea, care în principiu este un fenomen pozitiv întrucât duce la creșterea competitivității între state, având la bază revoluția informațională ce are ca finalitate promovarea comunicării între oameni, este susținută și promovată însă, de ideologia ultraliberalistă a pieței globale libere (ce nu este deloc liberă, fiind ,,produsul unei inginerii sociale și financiare”) și a multiculturalismului ce creează un haos universal dirijat, nimicitor al ,,unicității spirituale a individului și a libertăților sale fundamentale”.

În esență, globalizarea a dus la instalarea unei ere a dezordinii mondiale, în care totul se complică fără sens, într-o lume plină de incertitudini și angoase. O lume în care, potrivit unor recente studii sociologice, o cincime din umanitate deține 80% din resursele planetei, iar o altă cincime, în fapt cea mai săracă, doar 0,5% ; în care doar 500 de milioane de oameni trăiesc decent, în timp ce 4,5 miliarde se zbat în sărăcie și nevoi. Globalizarea piețelor de capital, a celor de produse comerciale, apariția firmelor multinaționale și a organismelor financiare internaționale ca Banca Mondială și FMI, care încearcă și reușesc în mare parte să controleze prin împrumuturi economiile tuturor statelor (dar nereușind să impună global politicile mondialiste ), toate acestea, denotă că s-au făcut pași importanți spre globalizarea economică.

Economiile tradiționale, ca cea a României, au fost conduse spre faliment, industriile și agricultura dezorganizate și privatizate fraudulos, mulți oameni s-au trezit peste nopate la limita subzistenței, iar categorii întregi de profesii sunt pe cale de dispariție. Pentru a-și vinde marfa, a avea asigurate piețe de desfacere, firmele transnaționale occidentale au

condus lucrurile spre transformarea țărilor fără putere financiară, în importatoare de produse, de cele mai multe ori de categorie îndoielnică, dar mult mai scumpe decât cele indigene.

În plan uman, omul recent globalizat, redus la imediat și la necesitate, a rămas singur, fără apărare și sprijin atât împotriva manipulărilor tehno-economice, cât și a forțelor oarbe ale instinctelor, agresivității și violenței. Poate că cel mai mare pericol care ne paște pe toți, este dezumanizarea, al cărei val ne înghite pur și simplu. Cucerită de piață și controlată de consumism, dopată de mass-media, sport sau internet, lumea globalizată trăiește în același timp pe fondul unei crize generale a sensurilor vieții, un dezastru cultural și educațional global. Omul globalizat, golit de cultură, conștiință, religie și orice transcendență, a ajuns deja să trăiască numai pentru producție și consum, iar marea problemă, după cum spunea scriitorul Ovidiu Hurduzeu, este că ,,această globalizare e monopolizată de niște forțe pe care le-am numit GLOBALISM și care vor să unifice totul, să controleze totul; un fel de imperiu bazat pe un nou tip de identitate, care promovează cultura victimei, a minorităților de tot felul, a icorectitudinii politicei, având ca armă culturală, multiculturalismul”.

Că vrem sau nu, că ne opunem sau nu, globalizarea, cu a sa periculoasă coadă de cometă numită de astroumaniști și astrospiritualiști, globalism, se pare a fi un proces ireversibil. Poate că o fi prea târziu să ne opunem în vreun fel, dar măcar de am putea dobândi orientarea și viziunea care să ne ajute să-i fructificăm oportunitățile, dar și să-i sesizăm pericolele pentru a le atenua efectele. Și-n tot ce facem, să nu uităm de valorile care au stat la baza civilizației noastre spirituale, fără de care nu există identitate și continuitate istorică: credința, tradiția, familia, iubirea față de semeni… (VA URMA)

ROMULUS DAN BUSNEA