Marți, 2 iulie 2019, în ziua prăznuirii Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, enoriași ai Parohiei Orbic, însoțiți de preotul paroh Gheorghe Bârjovanu, au participat la slujba Sfintei Liturghii la Mănăstirea Runc, oficiată de un sobor de preoți în frunte cu P.Cuv.Arhimandrit Macarie Costea, starețul mănăstirii.
Slujbă religioasă a fost prilejuită de împlinirea a 515 ani de la moartea domnitorului Ştefan cel Mare.
Altarul de vară al așezământului monahal,ridicat prin osârdia fraților, coordonați de părintele stareț Macarie Costea și care poartă hramul Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt a fost sfințit de către Înaltpreasfințitul Părinte IOACHIM,în anul 2015, pe data de 1 noiembrie.
Slujba de hram s-a încheiat cu o agapă frățească în trapeza mănăstirii.
Manastirea Runc e un colț de rai, o oază de liniște, un loc unde, când intri, ai un sentiment de împlinire sufletească. O curte superbă, un pavaj bine executat, flori, o livada atent îngrijită, ospitalitate si modestie.
Prin tradiţie, zidirea ei este atribuită Sfântului voievod Ştefan cel Mare, după bătălia de la Orbic, din 1457, împotriva lui Petru Aron. Documentar este amintită la 1 Aprilie 1695, când se vorbeşte despre o danie a lui Ionaşcu Isărescu cu soţia sa Alexandra, consideraţi ctitorii reali ai mănăstirii. Existenţa ei, fără a socoti câteva crâmpeie disparate ale unor intervenţii mai puţin plăcute, a fost neîntreruptă. Până în 1888 a fost obşte de călugări iar apoi, desfiinţindu-se, a devenit biserică de mir a parohiei Lipoveni-Neamţ. În 1941, venind de la mănăstirea Sihăstria, ieromonahul Casian Cojoc reuşeşte să o redeschidă. În 1959, pentru opt ani, este iarăşi închisă şi preluată de Statul comunist.
Din anul 1967 viaţa monahală a fost reluată fără întrerupere până în prezent. Hramul bisericii este „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, iar al paraclisului „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. După ultima ei redeschidere şi, mai ales după 1990, s-au executat mai multe lucrări de renovare şi extindere a clădirilor anexe, o reconstrucţie a clopotniţei şi cele necesare unor activităţi gospodăreşti curente. Biserica mănăstirii a fost restaurată şi pictată între 1986-1988 de Gheorghe Matei din Arad, în patrimoniul ei existând şi icoana „Axioniţa”, pictată de monahul Irineu Protcenco de la mănăstirea Sihăstria. Mănăstirea Runc are un pronunţat rol şi impact duhovnicesc prin programul complet al slujbelor specific monahale, oferind şi posiblităţi de cazare pentru pelerini. Continuitatea ei peste veacuri a însemnat şi câştigarea unei bogate experienţe duhovniceşti şi pastorale prin râvna stareţilor Casian Cojoc, Sofronie Ungureanu, Isaia Ţugurlan, Melchisedec Nicolau şi, din 22 martie 1987, a stareţului Arhim. Emilian Panait. Mulţi dintre monahii formaţi aici au acoperit, de-a lungul anilor, trebuinţele pastorale şi duhovniceşti ale altor aşezări monahale sau ale centrului eparhial.
În prezent obştea numără 17 monahi, fiind un punct de reper spiritual pentru cei care o cercetează. Asemeni pădurii variate şi drepte în mijlocul căreia se află, vieţuitorii de aici îşi afirmă darurile şi aspiraţia lor spre sfinţenie împlinind în tăcere lucrarea braţelor, a minţii şi a inim
Daca vreți sa mergeți la Runc, nu veți regreta și dacă doriti ca unul din preoți să vă asculte, vi-i recomand cu drag! Drumul este accesibil oricarui autovehicul, iar padurea Runc, prin care veți trece, o să vă încânte. E o padure de foioase fermecătoare! La doar trei kilometri, se află o alta manastire superbă, Mănăstirea Ciolpani,care se pregătește de hram, 18 iulie, Sfântul Emilian de la Durostorum.
