Situată la aproximativ 10 kilometri de cunoscuta stațiune balneoclimaterică Slănic-Moldova și amplasată la o altitudine de peste 900 metri, pe muntele Bolovanu, adică ceva mai aproape de cer, Mănăstirea ,,Sfântul Ștefan cel Mare” este un așezământ religios cu o încărcătură spirituală aparte, ce ține în primul rând, de istoricul său…
Iniţiatorii şi susţinătorii principali ai construcţiei au fost doi cetăţeni americani, de origine română, Vasile şi Catinca Gavrilă. Reîntorși pe tărâmurile natale, aceștia şi-au dorit să ctitorească o mănăstire pe Valea Slănicului. Astfel, după achiziţionarea parcelei de pământ, Episcopia Romanului (astăzi, Arhiepiscopia Romanului și Bacăului – n.a.) a dat binecuvântarea pentru înfiinţarea mănăstirii cu obşte de călugări şi a întocmit formele necesare în anul 2000, când s-a deschis şantierul pentru începerea lucrărilor. Nu există informaţii certe că pe acel loc s-ar mai fi aflat în vechime aşezământ monahal.
Aici s-a strâns o mică obşte călugărească sub îndrumarea duhovnicească a părintelui Stareţ Protosinghel Daniel Leonte. Noua mănăstire a atras credincioşi de pretutindeni, veniţi în acest colţ de lume pentru a afla liniştea sufletească, şi pentru a aduce din puţinul lor lui Dumnezeu.
În anul 2003 s-a început zidirea bisericii mari, care în anul 2006, pe 2 iulie, de ziua Sfântului Ştefan cel Mare, a fost sfințită, slujba fiind săvârșită de PS Dr. Ioachim Băcăuanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului. Mai mult de jumătate din construcţii au fost făcute din averea acestor creștini, dar alături de ei, multe lucrări s-au efectuat şi cu ajutorul enoriașilor din parohiile învecinate.
După moartea soţiei sale, în anul 2003, ctitorul Vasile, originar din Borzeștiul lui Ștefan cel Mare, s-a hotărât să se călugărească primind numele de Veniamin. Pe 4 martie 2006 a trecut la cele veşnice, fiind înmormântat alături de soţia sa în biserica mare, ca şi ctitori care s-au jertfit pentru zidirea acestei mănăstiri.
Hramul principal al mănăstirii este pe data de 2 iulie, ziua Sfântului Ştefan cel Mare şi Sfânt, iar din 2007, pentru biserica de iarnă s-a schimbat hramul de la Schimbarea la faţă, la Buna Vestire, pe 25 martie, luând-o ocrotitoare astfel şi pe Maica Domnului.
Biserica este ridicată în centrul curții și are o singură turlă. Construcția este ridicată pe zid, la fel ca și celelalte anexe, iar o parte din materialul utilizat pentru ridicarea lăcașului de cult este format din ,,piatră de Slănic”, bucăți de rocă provenind din zonă, ce alcătuiesc un mozaic deosebit, ce place ochiului. Lăcașul de cult este acoperit cu tablă de culoare închisă, la fel ca și clădirea ce adăpostește chiliile și paraclisul mănăstirii, capelă ce servește pentru slujire în toate anotimpurile. Deasupra intrării în biserică, poate fi observată o pisanie, pe care stă înscris: ,,Sfințitu-s-a biserica aceasta în ziua pomenirii Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt – Anul mântuirii 2006, de către P. S. Arhiereu Ioachim Băcăuanul”.
Stranele sunt frumos sculptate iar catapeteasma este realizată din lemn de stejar. În partea dreaptă a bisericii este expus un portret al marelui voievod Ștefan cel Mare, realizat din argint, pictura în frescă a lăcașului aparținând lui Lichi Vică din Comăneşti.
Dacă ajungeți la Slănic-Moldova, vă recomand cu multă căldură să vizitați acest frumos și special așezământ, recurgând la cea mai bună terapie alternativă, dar specială și oricând benefică: cea a spiritului…
Acces: La mănăstirea din Slanic-Moldova se poate ajunge cu trenul sau cu mașina, dinspre Adjud sau Comănești până în stațiunea Târgu-Ocna (DN 12A), de unde se poate ajunge în stațiunea Slănic-Moldova pe DN 12B, până în cartierul Cerdac. De aici, un drum forestier de 6 kilometri, ce străbate Muntele Bolovanu, vă va îndrepta pașii spre curtea mănăstirii.
Program de vizitare: Vizitarea monumentelor de cult este posibilă oricând în intervalul orar 8:00 – 20:00.
Cordonate GPS: Latitudine: 46° 14′ 15″ N, Longitudine: 26° 30′ 43″ E
Contact: protos. Daniel Leonte, tel: 0768.19.78.54
Romulus Dan BUSNEA
