Biserica voievodală din Borzești organizează în perioada 1 – 2 iulie 2015 „Zilele Betleemului Ștefanian”, Ediţia a III-a, eveniment închinat Dreptcredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt care s-a născut și a copilărit la Borzești.
Proiectul este un rezultat al parteneriatului dintre Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, sub binecuvântarea ÎPS Arhiepiscop Ioachim, Biserica Voievodală din Borzești, Asociația ,,Betleemul Ștefanian”, Asociația Culturală ,,Filomelos”, Colegiul Național „Dimitrie Cantemir” Onești și Școala Generală „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” din Onești.
Readucerea în memoria tinerilor a idealului religios, istoric și cultural pe care îl reprezintă Sfântul Voievod Ștefan cel Mare reprezintă o prioritate într-o lume secularizată, unde valorile și idealurile suferă un proces continuu de relativizare. Coagularea persoanelor interesate de scopurile propuse de acest proiect reprezintă o confirmare a actualității și a importanței Sfântului Voievod Ștefan cel Mare în conștiința națională.
Evenimentul a debutat miercuri, 1 iulie, cu următorul program: Primirea invitaților; Slujba Vecerniei și a Litiei închinată Sfântului Voievod Ștefan cel Mare – răspunsurile la strană au fost date de Grupul psaltic ,,Filomelos”; Recepția lucrărilor finanțate de Consiluil Local Onești la Muzeul de Cultură și Artă Religioasă Borzești; Trupa de Teatru „Alpha” a prezentat sceneta „ȘTEFAN VODĂ DIN LEGENDĂ”; Alocuțiunea „Legătura lui Vasile Alecsandri cu plaiurile Borzeștilor”, în prezentarea prof. dr. Emilia Boghiu; Alocuțiunea cu tema: „Contribuția Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt la dezvoltarea culturii naționale”, prezentată de prof. dir. Ion Abaza; Premierea câștigătorilor Concursului „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare – credință, istorie și legendă”.
Manifestarea va continua pe parcursul zilei de joi, astfel:
Ora 8:00 – Utrenia, 9:30 – Sfânta Liturghie, răspunsurile la strană urmând a fi date de Grupul psaltic ,,Filomelos”, 11:30 – Parastasul cel Mare pentru ctitorii Bisericii din Borzești și concert de cântece patriotice: Grupul psaltic ,,Filomelos”.
Repere: Complex muzeal Borzeşti
Borzeşti – localitate legendară
Sat aşezat pe pârâul Găureana, devenit suburbie a oraşului Oneşti, după 1956, când s-a desfiinţat comuna Borzeşti. În prezent Borzeşti este cartier al municipiului Oneşti.
Este atestat documentar în 1430, în timpul lui Alexandru cel Bun. În 1457 se menţionează într-un privilegiu de la Ştefan cel Mare, pentru Borzeşti. Din 1494, pisania aşezată la dreapta intrării în biserica din Borzeşti menţionează că Ştefan cel Mare şi fiul lui Alexandru au zidit acest hram care este la Borzeşti, pe Trotuş, Adormirea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu.
În 1495, Ştefan cel Mare dăruieşte Bisericii din Borzeşti un Tetraevanghel (aflat astăzi la Muntele Atos).
Legendele istorice ,,Stejarul din Borzeşti”, ,,Sabia de foc”- Al. Mitru, ca şi documentele precizează că moşiile Borzeşti, Negoieşti, Rădeana, Pătrăşcani şi Oneşti s-au aflat în stăpânirea lui Ştefan cel Mare.
În 1844, Vasile Alecsandri (tatăl poetului) cumpără moşiile Borzeşti şi Pătrăşcani, iar în 1877, poetul V. Alecsandri dăruieşte moşia Borzeşti fiicei sale, Maria Bogdan, înmormântată aici.
Complexul Muzeal cuprinde :
Biserica din Borzești – monument istoric din sec XV, ctitorita de Binecredinciosul voievod Stefan cel Mare si Sfant.
Între anii 1493 – 1494, Ştefan cel Mare a ridicat o biserică împreună cu fiul său, Alexandru-Voda, la Borzeşti, ca loc de pomenire a strămoşilor săi şi în amintirea lui Gheorghiţă, prietenul din copilărie al domnitorului, străpuns aici de săgeţile tătarilor (după cum spune legenda).
Biserica are ferestre mari la pronaos, realizate în stil gotic, două bolţi construite pe sistemul de arcuri şi pandantive ce caracterizează stilul moldovenesc, dar nu are turlă.
Decoraţia faţadelor rezultă din îmbinarea materialelor de construcţie (piatră brută şi cărămidă), din folosirea ceramicii smăţuite (discuri şi cărămizi), din elementele de piatră profilată în stil gotic .
În perioada 1993 – 1994 s-au efectuat lucrări de consolidare-restaurare cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la întemeiere, iar în anul 2005 s-au încheiat lucrările de pictură interioară murală în tehnică frescă realizate de pictorul Grigore Popescu.
Biserica este considerată monument istoric de valoare naţională excepţională.
Muzeul de Cultură şi Artă Religioasă, înfiinţat în anul 1994, are un patrimoniu cultural important: icoane, obiecte de cult şi cărţi vechi religioase (secolele XVII-XIX).
Piesele cele mai valoroase ale muzeului sunt:
– cărţi vechi religioase: – ,,Cazania lui Varlaam” – Iaşi, 1643;
– ,,Biblia de la Blaj” – 1795;
– ,,Hronica Românilor şi a mai multor neamuri”- Iaşi,1843, de la Gheorghe Șincai;
– icoane de lemn: Naşterea Sf. Ioan Botezătorul – înc. sec. XVIII; Iisus Hristos pe tron – 1781, icoană armenească; Sf. Trei Ierarhi – înc. sec. XVIII;
– o catapeteasmă din lemn de tei, donată de Mănăstirea Bogdana, 1798;
– pomelnice triptice pe lemn – 1762;
– chivot din lemn de tisă – 1781;
– cruci mici de mâna – sec. XVIII.
– obiecte şi vase liturgice din bronz, argint, argint aurit (potire din 1818 – 1855, chivot de argint – sec.XVIII);
– veşminte preoţeşti ţesute din fir de aur şi argint.
Localizare: Este situat pe DN11A (Adjud – Onești) la 4 km de Onești, într-un cadru natural de excepție.
(Sursa: Protoieria Onești, Bacăul Cultural, Deferlări.ro)
Romulus Dan Busnea
