Uneori, în special când rămân singur acasă, îmi place să mai experimentez câte ceva prin bucătărie. Să fac niște chestii aparent banale și arhicunoscute, însă cu ingrediente puțin mai ciudate, ori măcar mai rar folosite în bucătareala de zi cu zi. Cine n-a făcut cartofi cu brânză la cuptor? Sau cartofi cu ciuperci și brânză la cuptor? Nu-s o noutate.
Însă dacă pui laolaltă ingrediente venite de pe trei continente (măcar ca origine), iese o globalizare pe care nici cea mai tenebroasă ocultă mondială n-ar concepe-o: cartofi mov peruvieni, ciuperci Shimeji japoneze, brânzeturi europene – Cheddar englezesc, Bleu d’Auvergne franțuzesc și Parmigiano italian. Mărarul nu-l mai pun la socoteală, că-i aproape universal, nici măcar untul, cu toată originea sa căprească.
