Presa din toată lumea scrie despre problema grâului ucrainean, pe care țara spune că nu-l poate exporta din cauza blocadei impuse de Rusia în Marea Neagră. Din cauza problemelor cu exportul grâului ucrainean, ar fi, ni se spune, o mare șansă să ne trezim cu o criză de pâine în curând. Iar pentru a preveni această criză, se fac eforturi diplomatice să se deblocheze situația, astfel încât Ucraina să-și poată exporta grâul.
Totuși, cât de mare este problema și cât va afecta lipsa grâului ucrainean piața internațională?
Problema este complexă. Pentru că este vorba doar de vârful aisbergului.
Dacă ne referim strict cantitativ, răspunsul e simplu: deși are terenuri bune pentru agricultură, Ucraina participă cu foarte puțin la piața internațională. Exporturile de grâu ale țării ar fi de circa 3 miliarde de dolari, puțin mai mult decât dublul exporturilor României (1,2 miliarde la nivelul anului 2018). Spre comparație, Rusia exporta de 8,4 miliarde, Canada de 5,7 mlrd, SUA de 5,5 mlrd iar Franța, de 4,1 miliarde de dolari. La o piață internațională evaluată la 41 de miliarde, o lipsă de 3 miliarde nu ar trebui să se simtă foarte mult.
Dar lucrurile sunt mai complicate. Sancțiunile impuse în februarie la adresa Rusiei au determinat o criză de îngrășăminte și o scumpire a motorinei. În SUA, însămânțarea a mers prost iar costurile au crescut, inclusiv cel pentru tratament grâu cu îngrășăminte. Alte țări au impus restricții la exportul de alimente, de la grâu, la orez și ulei. Prețurile au explodat, mai ales că și Rusiei i s-au impus restricții iar țara a decis să suspende exporturile de alimente – inclusiv de grâu – pentru țările „neprietenoase”.
În ceea ce privește exportul Ucrainei, lucrurile ar putea fi foarte simple. S-a văzut clar că pe calea ferată prin Polonia durează prea mult, din cauza necesității transferului feroviar, Ucraina având cale ferată cu ecartament lat, model rusesc, iar Polonia fiind la standardul european. Prin România merge la fel de greu, pentru că portul Constanța este superaglomerat.
Ar fi soluția lejeră a porturilor ucrainene, dar autoritățile de la Kiev nici nu vor să audă condițiile impuse de Rusia. Aceasta a garantat culuare de navigație pentru navele cu grâu, cu condiția ca acestea să fie inspectate pentru a nu livra arme. Ucraina a refuzat această condiție. Mai este și problema că porturile ucrainene au fost minate de militari și Armata nu prea vrea să scoată minele temându-se de o eventuală operațiune de desant rusească.
Ucraina a cerut o forță năvală internațională care să forțeze Bosforul și să asigure securitatea navelor ucrainene. Turcia a anunțat că nu abdică de la principiile Convenției de la Montreux, care interzice intrarea în Marea Neagră a navelor militare ale țărilor neriverane. Forțarea Bosforului ar fi o misiune sinucigașă a oricărei forțe navale și chiar dacă ar reuși, nu garantează că Rusia nu va atacă navele de lupta intrate în Marea Neagră.
Cu toate acestea se aude că unul dintre subiectele de pe agenda discuției dintre președinții europeni și Zelensky, de la Kiev, a fost ca Ucraina să înceapă imediat negocieri cu Rusia pentru exportul grâului prin Marea Neagră, negocierile urmând să aibă loc în Turcia.
