Cu prilejul sărbătoririi Înălțării Domnului și a Zilei Eroilor, în comuna Palanca, situată în imediata apropiere a fostei granițe dintre Moldova și Austro-Ungaria (pasul Ghimeș-Palanca), a avut loc duminică, 28 mai 2017, ceremonialul care comemorează 100 de ani de la moartea Sublocotenentului Erou Emil Rebreanu, fratele romancierului Liviu Rebreanu.
La acest eveniment, organizat de Primăria Palanca și înscris în ciclul de manifestări dedicate lui Emil Rebreanu și desfășurate sub genericul ,,Calvarul unei granițe între frați” (13 – 28 mai 2017), au participat președintele Consiliului Județean Bacău, Sorin Brașoveanu, subprefectul județului Bacău, Valentin Ivancea, primarul comunei Palanca, Adrian Paliștan, Garda de Onoare a Garnizoanei Bacău, Jandarmeria Bacău, dar și sute de localnici, mulţi dintre ei îmbrăcaţi în costume naţionale, care au ținut să fie prezenți la acestă importantă ceremonie. După alocuțiunile prin care invitații și-au rostit impresiile și trăirile acestui impresionant moment, manifestarea prezidată de col. (r) Paul Valerian Timofte, președintele Filialei Bacău ,,Col. Corneliu Chirieș” a Asociației Naționale Cultrul Eroilor ,,Regina Maria” a continuat cu o slujbă religioasă și cu depunerea de coroane de flori la monumentul și mormântul Eroului Martir Slt. Emil Rebreanu. Festivitatea s-a încheiat cu prezentarea unui program artistic de către Ansamblul ,,La porțile neamului” din comuna Palanca.
Sâmbătă, 13 mai 2017, la monumentul eroului Emil Rebreanu a avut loc ceremonialul militar și religios care a marcat deschiderea manifestărilor închinate lui Emil Rebreanu, iar duminică, 14 mai 2017, la Primăria Palanca au avut loc un simpozion și lansări de carte. Totodată, la monumentul ridicat în cinstea lui Emil Rebreanu, în apropierea locului unde a fost spânzurat, a fost depusă o coroană de flori din partea familiei și a unui grup de scriitori bistrițeni, membri ai Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud, invitați la eveniment.
Ioan Pintea, managerul Bibliotecii Judeţene ,,George Coşbuc” din Bistrița-Năsăud, alături de scriitorii Andrei Moldovan, Icu Crăciun, Aurel Podaru, Menuţ Maximinian, Iacob Naroş, Vasile Filip, Victor Ştir şi col. rez. Ioan Gaftone, au poposit la mormântul eroului din Primul Război Mondial, acolo unde au înălţat o rugăciune. Tot aici au vizitat monumentul ridicat în memoria acestuia, dar şi expoziţia documentară pregătită la centenar de autorităţile locale.
A urmat o întâlnire la Biblioteca din Palanca, unde s-a făcut o donaţie de carte din partea Bibliotecii Bistriţa-Năsăud cu cele mai recente apariţii editoriale. Apoi, la Primăria Palanca a avut loc simpozionul dedicat centenarului.
Mesajul de bun venit a fost adresat de primarul Adrian Paliştan, care a subliniat: „Emil Rebreanu este erou emblematic şi ne mândrim cu el. Este pălănceanul nostru şi este românul românilor. În această perioadă, când mulţi ne îndeamnă la dezbinare ar trebui să luăm exemplul eroului care a fost un adevărat român”. Adrian Paliştan a îndemnat la patriotism şi unitate, vizita fiind scotită de primar ca un gest de nobleţe.
Directorul Ioan Pintea a prezentat delegaţia bistriţeană prezentă pentru prima dată la un asemenea eveniment pe locurile unde şi-a găsit sfârşitul Emil Rebreanu, nu doar un erou, ci şi un năsăudean extrem de talentat care voia să ajungă la Bucureşti, la fratele lui, pentru a deveni scriitor. „Acest gând l-am avut de multă vreme şi fiecare dintre noi are satisfacţia lui că azi, la 100 de ani, suntem aici. Am venit cu o cărticică dedicată lui Emil Rebreanu, cu o cronologie a vieţii eroului bazată pe documente şi scrisori, în bună parte de dragoste. Emil era un epistoler cum puţini scriitori”, a precizat Ioan Pintea, care a mai făcut și o serie de precise referiri la împrejurările în care a fost spânzurat Emil Rebreanu de autorităţile militare maghiare şi la travaliul lui Liviu Rebreanu la romanul „Pădurea spânzuraţilor”.
Biblioteca Judeţeană a lansat documentarul „Emil Rebreanu – comemorare 100” întocmit de Ioan Pintea, care conţine toate datele ce au putut fi adunate despre Emil Rebreanu, de la cronologie la scrisori, o declaraţie a lui Emil Trif, martor ocular la executarea lui Emil Rebreanu la 14 mai 1917, declaraţia scriitorului Liviu Rebreanu despre fratele său şi ideea scrierii „Pădurea spânzuraţilor”. De asemenea, sunt incluse o serie de fotografii inedite, printre care o fotografie a lui Liviu Rebreanu la mormântul fratelui său, atunci când a fost identificat şi reînhumat în locul în care-şi duce acum somnul de veci.
În acest cadru, au vorbit despre Emil Rebreanu toţi scriitorii bistriţeni, un punct aparte constituindu-l intervenţia col. rez. Ioan Gaftone, care a condus, timp de doi ani, Unitatea Militară „Vânătorii de Munte” din această zonă, explicând, din punct de vedere al militarilor, ce înseamnă actul petrecut în anul 1914: „Actul de condamnare are temei legal, însă în actul de conştiinţă avea dreptate, nu putea îndrepta arma împotriva românilor, ştia exact ce se întâmplă şi şi-a riscat viaţa”.
Tot acum, a fost lansat volumul „Născut în zodia morţii” scris de Ilderim Rebreanu, nepotul lui Emil Rebreanu. Au participat scriitori, cadre didactice, oficialităţi din judeţul Bacău.
Din ambele părți au fost propuse elemente ale unei viitoare colaborări.
Fratele romancierului și dramaturgului român Liviu Rebreanu, Slt. Emil Rebreanu, a luptat în Primul Razboi Mondial pe mai multe fronturi ale Imperiului Austro-Ungar. În noaptea de 12 spre 13 mai 1917a fost prins când voia să treacă granița și linia frontului, care trecea între Palanca și Ghimeș. A fost condamnat la moarte pentru dezertare și spionaj și a fost spânzurat în ziua de 14 mai 1917, în mijlocul codrilor din Palanca, acolo unde fratele Liviu Rebreanu a imaginat „Pădurea Spânzuraţilor”, în care personajul principal Apostol Bologa este inspirat de Emil Rebreanu. Pe placa de marmură de pe crucea de la căpătâi stă scris: ,,Sublocotenentul Emil Rebreanu spânzurat de unguri la 14 mai 1917 pentru că a vrut să treacă în rândul Armatei Române, să lupte pentru reîntregirea neamului. Patria recunoscătoare nu l-a uitat”. Din 1985, de la centenarul nașterii lui Emil Rebreanu, puțin mai jos de locul care păstrează încă ruinele fostei granițe, se săvârșesc slujbe pentru pomenirea eroului. Mormântul a fost identificat în anul 1920 de căpitanul Procopiu Strat, membru al familiei Rebreanu. La data de 7 septembrie 1921, Liviu Rebreanu face o adresă către Societatea Monumentelor eroilor cazuţi în război, cerând exhumarea fratelui său, eroul martir Emil Rebreanu. Societatea trimite adresa la garnizoana militară şi Prefectura din Bacău pentru organizarea onorurilor cuvenite. Ceremonia reînhumării eroului are loc pe 2 octombrie 1921, fiind urmată de înălţarea monumentului comemorativ, finalizat în anul 1922 prin grija aceleiaşi societaţi.
Noul monument, ridicat în memoria acestuia, a fost inaugurat în data de 10 noiembrie 2012. Acesta are patru metri înălțime și este confecționat din piatră și bronz, pe o parte se află efigia sa, în timp ce pe cealaltă este reprezentat Sfântul Gheorghe. Slujba de sfințire a fost oficiată de Înalt Preasfinţitul Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei şi de PS Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.
Text adaptat și actualizat de Romulus-Dan BUSNEA
