Centrele ,,Europe Direct” din țară continuă seria întâlnirilor cu mass-media pe tema politicilor europene

Niciodată nu e prea târziu, spune o vorbă din popor. Cu atât mai mult cu cât, ecourile unui fapt sau eveniment petrecut la un moment dat nu se sting prea repede, ci ele dăinuie în timp, tocmai prin amprenta pe care o lasă asupra conștiinței și a memoriei, și de ce nu, chiar asupra personalității, a atitudinii unei anumite persoane. Se întâmplă deseori, ca timpul, în viteza lui, să-ți joace feste și să te facă să sari peste anumite momente despre care vrei să vorbești, să le readuci în discuție, cu bucuria și plăcerea comunicării cu cei din jur. Mi-au plăcut întotdeauna întâlnirile în cadrul cărora au fost și sunt abordate marile și adevăratele probleme cu care se confruntă societatea umană la un moment dat. Din păcate, astfel de dezbateri se desfășoară destul de rar, permisivitatea publicului larg și în special a tinerilor este tot mai restrânsă, iar interesul pare că s-a dimunat o dată cu accentuarea procesului de manipulare colectivă, de îngrădire a libertății de exprimare, de promovare, prin toate mijloacele de comunicare, a tendințelor de nivelare și uniformizare a gândirii, emoțiilor și comportamentelor, de anihilare a valorilor culturale și spirituale, și de înlocuire a lor, cu altele noi, mai accesibile, integrate superficialității, hedonismului și consumismului.

bex-1

Printre subiectele care suscită un interes tot mai crescând se numără și cele cu privire la escaladarea crizei politice și umanitare, ca urmare a fenomenului imigrației, impactul pe care acesta îl are în rândul țărilor membre sau nemembre ale Uniunii Europene, modul în care gestionează Uniunea Europeană această realitate apăsătoare, având în vedere valul de atentate teroriste care a lovit în ultima perioadă Europa, votul Marii Britanii în favoarea părăsirii Uniunii Europene, amenințările externe, dar și alegerile din a doua parte a anului 2016 și din 2017, care vor decide viitorul continentului și implicit al României ș. a.
De fapt, acestea au și fost și temele cuprinse în programul reuniunii care s-a desfășurat în perioada 16 – 18 septembrie 2016, în superba zonă Tihuța-Colibița, la punctul de întâlnire a Moldovei cu Transilvania, un mirific plai mioritic. În fapt, un training pentru jurnaliși, cu tema „Crizele Estului și Orientului Mijlociu – Provocări și răspunsuri”, organizat de Centrele ,,Europe Direct Bistrița”, ,,Europe Direct Comănești” și ,,Europe Direct Vâlcea”. Este pentru a treia oară când, alături de buna mea colegă, jurnalista Dana Lungu, de la ,,Radio-Tv Kit Onești”, particip la astfel de manifestări cu caracter regional și inter-regional, grație inimosului și neobositului organizator de evenimente cu tematică europeană, Narcis Jitaru, coordonatorul Centrului ,,Europe Direct Comănești”, căruia îi mulțumesc și pe această cale pentru invitația adresată și în acest an, la mijloc de toamnă ruginie, scăldată de razele unui soare încă darnic și blând cu noi.

Evenimentul la care am fost părtași și-a propus și chiar a reușit să faciliteze accesul jurnaliștilor din trei regiuni diferite ale României, la informații și schimburi de idei pe teme de maximă actualitate, cu privire la prioritățile politice ale Uniunii Europene. Tematica acțiunii a constituit-o problema refugiaților și mecanismele europene cu impact local, regional și național, precum și alte teme de de interes comun: ,,Uniunea Europeană post Brexit”, Crizele Estului și Orientului Mijlociu – Provocări și răspunsuri”, ,,Anul electoral 2017 pentru marii actori europeni și impactul lui asupa proiectului European”. Organizată sub forma unor instruiri interactive și dezbateri principiale, activitățile desfășurate l-au avut ca invitat special și moderator pe domnul Ovidiu Nahoi*, jurnalist specializat în geopolitică și redactor-șef RFI România (filiala radioului public de informație ,,Radio France Internationale”).

Din cele expuse de dl Nahoi, într-o manieră realist-obiectivă și bine documentată, am înțeles printre altele că felul în care Europa va gestiona Brexit-ul, criza refugiaților, valul de atacuri teroriste, ,,insurgența” partidelor populiste pe scena politică europeană, economia aflată în stagnare și în pragul unei noi crize financiare, va depinde de o serie de scrutinuri legislative, prezidențiale și locale, precum și referendumuri, ce au demarat deja și se vor termina în următoarele 12 luni în țări care reprezintă circa 40% din PIB-ul Uniunii Europene, între care se află și țări dezvoltate economic precum Germania, dar și țara noastră și vecinii ei. Să nu omitem și alegerile americane, care vor influența într-o bună măsură soarta viitoare a Europei.

bex-2

Deși sunt oarecum rezervat în privința rezolvării cu succes a problemelor mai sus menționate, putând fi catalogat drept un eurosceptic, nu pot să nu remarc eforturile care se depun de către organismele/instituțiile Uniunii Europene pentru ieșirea din impas, pentru rezolvarea pașnică și eficientă a crizelor care se succed cu o viteză amețitoare. Dintre toate acestea, criza imigranților, aflată de-abia la început, pare un capitol greu de gestionat și cu atât mai mult, greu de rezolvat:
,,Criza migranţilor este o veritabilă ciocnire civilizaţională şi principiile fondatoare ale proiectului european sînt aruncate în aer, unul cîte unul. Solidaritatea între membri nu funcţionează. Fiecare caută să obţină avantaje pe seama altuia. În traducere: fiecare lider caută să obţină avantaje electorale la el acasă prin aruncarea problemei peste gardul (de sîrmă ghimpată sau nu) al vecinului. Între timp, comunităţile afectate cel mai mult de valul migraţionist aşteaptă răspunsuri ferme din partea autorităţilor naţionale şi europene. Răspunsuri care întîrzie. În lipsa lor, extremismul găseşte un teren fertil. Iar mesajul lui e clar: spaţiul comun de mişcare pentru oameni şi pentru bunuri este o vulnerabilitate şi nu un bun cîştigat. Mai mult ca niciodată, Uniunea Europeană se confruntă cu ameninţări şi dinspre Mediterana, şi dinspre Orientul Mijlociu sau vecinătatea estică. Uniunea Europeană trebuie să combine acţiunea militară (cu sau fără NATO), cu măsurile de stabilizare politică şi economică, dacă doreşte să aibă parteneri măcar previzibili, începînd cu Libia şi Siria, principalele puncte nevralgice în acest moment. Urmează apoi clarificarea relaţiilor cu cei doi vecini strategici, Rusia şi Turcia. Fiecare cu specificul lui. 

Procesul va fi lung, iar criza migraţiei se află de-abia la început. Europa are de dat un răspuns curajos, în încercarea de a modela din nou lumea după chipul ei. (…) Vestea bună este că nu ar fi pentru prima oară în istorie. Întrebarea este dacă avem capabilitatea de a îndeplini acest deziderat și dacă avem lideri care să-și asume responsabilitatea unor decizii istorice”, a fost unul dintre comentariile pertinente ale dlui Nahoi. Ca și cel referitor la accederea României în Uniunea Europeană, conform căruia, ,,o Românie mai bine integrată în spaţiul european înseamnă o Romanie mai prosperă și mai civilizată”.
Dezbaterile s-au extins spre final și spre alte paliere, iar concluzia a fost una unanimă: o întâlnire nu doar interesantă și benefică, dacă ținem cont de contextul actual, dar și una care ne-a dat prin intervențiile dlui Nahoi, răspunsuri la o bună parte dintre întrebărilor noastre. În plus, eu unul am simțit și o provocare pentru alte teme de interes major, ce înseamnă înainte de toate, o bună pregătire, o continuă explorare a fenomenelor care pot schimba radical viețile noastre și ale generațiilor care vor urma. Dar, totul depinde de noi, de atitudinea noastră, de implicarea noastră. Iată scopul unor astfel de întâlniri.

Mulțumesc dle Nahoi, mulțumesc colegilor participanți și organizatorilor noștri, care ne-au oferit momente de neuitat în cadre naturale și inedite, de o frumusețe aparte, la fel, de neuitat: Pasul ,,Tihuța” cu Hotel-Castel ,,Dracula” (în Piatra Fântânele, la 1.116 m altitudine), Barajul și Lacul de acumulare Colibița (cu o suprafață de 270 ha, lungimea de 13 km și volumul apei acumulate de 65 mil m3, fiind situat la o altitudine de 900 m), Mănăstirea ,,Piatra Fântânele” din apropierea pasului Tihuța, cu a sa Cruce de 31 m (cea mai înaltă din țară) ridicată ca simbol al faptului că ardelenii şi moldovenii fac parte din acelaşi neam creştin, care crede în Dumnezeu Tatăl, Iisus Fiul şi Duhul Sfânt. De asemenea, crucea ridicată în aceste locuri are şi rolul de a purta de grijă călătorului care trece prin Pasul ,,Tihuţa” şi de a-i aminti să-şi facă o sfântă cruce, înainte de a porni la drum, un drum pe care am purces și noi spre casă, cu ajutorul lui Dumnezeu și al aceluiași Narcis Jitaru, nu doar un bun coordonator, inițiator, organizator și realizator de evenimente, ci și un talentat conducător auto. Echipa care te-a însoțit, îți mulțumește!

*Jurnalistul Ovidiu Nahoi este moderatorul a numeroase conferinţe pe teme europene organizate de reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti şi Reprezentanţa Parlamentului European la Bucureşti. Reputatul jurnalist a fost premiat de nenumărate ori pentru activitatea sa în mediile de comunicare. În 1999 a obţinut Premiul Clubului Român de Presă pentru Promovarea Democraţiei. În 2014 a primit Premiul de Excelenţă al Institutului European din România pentru promovarea valorilor europene, iar în 2015 i s-a înmânat Premiul de Excelenţă al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România pentru documentarul ”Bugeac, la Răsărit de Europa”.

P. S. Ceea ce v-am prezentat în rândurile de mai sus, nu poate fi considerat decât un caz fericit, ca și cel al jurnalismului pe care îl practică în prezent dl Nahoi, care a abandonat și s-a detașat onorabil de o bună parte a presei aservite altor scopuri, decât cel al informării corecte, veridice și nemanipulabile, a opiniei publice. Iată și o provocare la care voi răspunde cu argumente cât de curând, invitându-l pe dl Nahoi să ne răspundă, chiar și în respectatul și asaltatul mediu virtual de la noi, până la o confruntare directă. Până atunci, să fiți cu toții iubiți!

Romulus Dan BUSNEA