,,Chirița în carnaval”, la Slănic-Moldova

În cea de-a doua seară a Festivalului de Umor ,,Marin Cimponeriu”, care s-a desfășurat într-o primă ediție la Slănic-Moldova, între 14 – 16 iunie, spectatorii slăniceni și turiștii aflați în stațiune au asistat la un regal actoricesc și regizoral susținut pe scena Pavilionului de Muzică, de actorii Anca Sigartău și Marius Bodochi, acompaniați de compozitoarea și interpreta Manuela Cara, din Canada.
A fost un spectacol de music-hall, concentrat pe metehnele societății românești de secol XIX, și nu numai, readuse în atenția publicului de ,,Chirița în provincie”, savuroasa comedie cu cântece a lui Vasile Alecsandri, dar și prin interpretarea spumoasă, plină de nerv și umor a celor trei protagoniști.

În fapt, o satiră acidă a realităţilor politice, imperfecte, pe care le trăim cu toţii, într-o societate dominată de snobism, parvenetism, corupție, incultură, impostură, fariseism și demagogie.

O evoluție încântătoare, interactivă, condimentată pe alocuri cu momente după celebrele spectacole de revistă ale lui Constantin Tănase, cu partituri ale unor cântece tradiționale românești excelent susținute muzical de Manuela Cara, toate cuprinse în viziunea regizorală de excepție a lui Marius Bodochi.

,,Vreți să nu mai fiți triști și abătuți? Vreți să vă fie bine și să zâmbiți? Veniți la teatru!”, a fost îndemnul actriței Anca Sigartău.
În fine, un festival cu umor, muzică și distracție pe cinste, o reală provocare pentru edițiile următoare…

Și, câte ceva despre cei trei:

Marius Bodochi are 59 de ani și este absolvent al Institutului de Teatru din Târgu Mureș, clasa profesorului Constantin Codrescu, promoția 1982. Între 1991 și 2000 a fost profesor de an, lector universitar la Universitatea ,,Babes Bolyai” Cluj, Facultatea de Litere, Catedra de Teatru. Debutează în 1982, ultimul an de studenție, pe scena Naționalului din Cluj, cu rolul Cristopher Flanders din ,,Trenul nu mai opreste aici”, de T. Williams. Societar al Teatrului Național „I.L.Caragiale” București din 2004.
Printre cele mai cunoscute roluri din filmele sale s-au aflat Cara din „Craii de Curtea Veche” de Mircea Veroiu, dar a jucat și în producțiile „Trei Păzește”, „Omul Punte”, „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, „Martorii” de Dan Pița, „Tandretea Lăcustelor” etc.
Anca Sigartău s-a născut în Bucureşti, pe 29 iulie 1967, în familia unor profesori: mamă, profesoara de fizică şi tatăl, profesor de istorie.

De mică, a urmat Şcoala de muzică: Liceul de Artă ,,George Enescu” din Capitală, unde a studiat pianul, iar la 14 ani făcea parte din Corul de copii ,,Voces Primavera”, cu care, în anul următor a început seria de spectacole pentru copii (,,Micul Cosar”, ,,Peter Pan”) la Ateneu şi Opera Română.

Absolventă a Institului de Artă Teatrală și Cinematografică, clasa profesorului Dem Rădulescu și a profesoarei Adriana Popovici.
Anca Sigartău a primit premiul pentru cea mai bună actriță la Gala Tinerilor Actori – Costinești, în 1989, precum și premiul pentru cel mai bun rol de comedie, pentru rolul Puck în ,,Visul unei nopți de vară”, în 1992.

Face parte din trupa Teatrului Bulandra din anul 1991, imediat după absolvirea facultății, fiind apreciată în piese cum sunt ,,Vreau să fiu actriță”, ,,Visul unei nopți de vară”, ,,Poveste de iarnă” sau ,,Trei surori”.

Joacă în piese de teatru şi în filme, traduce şi regizează, a pus în scenă un spectacol pentru copii până la 3 ani şi, în plus, este îndrăgostită de muzică.

Deosebit de activă, în teatru, circ, televiziune, muzică, ea şi-a încercat şi puterea politică prin canditatura din partea umaniştilor (PUR) la Primăria sectorului 4, diferite acţiuni caritabile şi şi-a deschis şi o şcoală de teatru!

Manuela Cara, care provine dintr-o familie de muzicieni de tradiţie, a studiat vioara şi pianul de la vârsta de patru ani, urmând Liceul de Artă „George Enescu”, secţia vioară. De la 15 ani a început să studieze jazz-ul, la 16 ani obţinând pe scena Festivalului Internaţional de Jazz de la Sibiu, locul I, alături de Johnny Răducanu. Împreună cu acesta a susţinut concerte la festivaluri internaţionale de jazz din Belgia, Olanda, Franţa, Japonia, America, fiind considerată astăzi una dintre cele mai importante voci ale jazz-ului. La sfârşitul anilor ’80 emigrează în Canada, unde se stabileşte împreună cu familia şi unde locuieşte şi în prezent. Acolo a început colaborarea cu ultimul patriarh al jazz-ului mondial, Jancsy Korrossy. Împreună au avut concerte şi au înregistrat un CD cu Sony Music Franţa.

Romulus-Dan BUSNEA