Am sotat ciupercile champignon în fel și chip. Fie cu ceapă verde, fie cu praz. Cu sos de soia și vin alb, cu roșii și busuioc, cu țelină ori cu amestec de morcov, ardei gras și praz, ba chiar și cu smântână. De fiecare dată au ieșit excelent, însă gustul și aroma au fost de fiecare dată altfel. Dacă m-ați întreba, n-aș fi în stare să să vă recomand o modalitate anume de preparare ca fiind cea mai bună, ori cea mai gustoasă. Mai întâi că toți suntem unicate și avem gusturi diferite. Mai apoi pentru că este foarte important cu ce le asociem, fie că este vorba de un alt produs (de regulă carne sau pește), fie că este vorba de paharul de vin pe care îl punem alături.
Ceea ce am pregătit astăzi implică și niște roșii cherry (sunt singurele roșii care chiar au gust de roșii și în extrasezon) precum și un sos de iaurt cu usturoi. Astfel pregătite,ciupercile au avut ocazia să se întâlnească în farfurie cu o pană de crap pregătită simplu, la tigaie, cu niște mămăligă fierbinte și cu un supliment de sos usturoiat de iaurt grecesc. Plus Rieslingul Italian de rigoare. Rece și sec.
Articol integral, aici.