Când trenul de aterizare a atins pista, s-au auzit câteva aplauze – puține, ce-i drept – și m-am simțit mândru că mai sunt și alți români în avion. După vreo jumătate de oră de plimbare cu avionul pe sol (taxi, cum se zice în limbajul de specialitate), am pășit pentru prima și întâia dată pe betonul made in USA. Senzația, vizuală, olfactivă, tactilă și auditivă (cea gustativă lipsind – din motive lesne de înțeles) a fost de deja-vu.
Articolul integral, aici.
Alte episoade:
Episodul pilot, aici.
