Conducerea Ministerului Justiţiei a răspuns interpelării formulate de deputatul PSD Bacău Elena Hărătău, pe tema datoriilor societăţilor comerciale către Penitenciarele din ţară şi din judeţul Bacău.
“Penitenciarele din România au de încasat sume importante din partea societăţilor economice în care deţinuţii muncesc în baza unor contracte. Este ştiut faptul că mulţi dintre cei încarceraţi în unităţile de detenţie prestează diferite munci în fabrici şi firme, situate mai mult sau mai puţin în imediata apropiere a Penitenciarelor din toată ţara”, a precizat parlamentarul social democrat, în documentul trimis Ministerului Justiţiei, în subordinea căruia se află Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
“Datoriile societăţilor comerciale către unităţile din sistemul administraţiei penitenciare, ca urmare a prestărilor de servicii efectuate cu deţinuţii, erau la data de 31.12.2018 în sumă totală de 13.796.678,19 lei, din care suma de 5.264.629,44 lei reprezintă contravaloarea prestărilor de servicii efectuate în luna decembrie 2018, care a fost încasată în anul 2019. Pentru suma de 8.532.048,75 lei, unităţile penitenciare au demarate acţiuni în instanţă pentru recuperarea acesteia de la societăţile comerciale. Totodată, precizăm că, unităţile penitenciare din judeţul Bacău nu înregistrează creanţe de încasat de la societăţile comerciale urmare a muncii prestate cu deţinuţii, cu excepţia Penitenciarului Bacău, care la data de 31.12.2018 avea de încasat suma de 46.354,58 lei. Din această sumă, pe parcursul lunii ianuarie 2019, Penitenciarul Bacău a încasat suma de 18.939,18 lei, iar pentru suma de 27.415,40 lei, a întreprins demersurile legale”, a subliniat ministrul Justiţiei, în răspunsul remis Elenei Hărătău.
În ceea ce priveşte modalităţile de recuperare de către administraţiile locurilor de deţinere a contravalorii serviciilor prestate de penitenciare, ministrul Justiţiei a răspuns deputatului social democrat că “persoanele juridice care încheie contracte de prestări servicii cu penitenciarele urmează să facă dovada bonităţii financiare certificată prin ultimul bilanţ contabil şi achitarea unui avans lunar în cotă de 40%, în cazul penitenciarelor, ori 50%, în cazul centrelor educative sau de detenţie, din valoarea lunară a prestaţiei de servicii, cu regularizarea lunară a acestuia, avans ce va fi folosit pentru plata veniturilor din prestări servicii ale persoanelor private de libertate. Acest avans este în măsură să acopere în majoritatea cazurilor contravaloarea în tot sau în parte a sumelor ce revin deţinuţilor urmare a muncii prestate, înainte ca aceştia să presteze efectiv munca”.
Pe de altă parte, conform răspunsului primit de deputatul Elena Hărătău, participarea persoanelor private de libertate la muncă nu este obligatorie, presupunând exercitarea unui drept şi exprimarea unui acord de voinţă din partea persoanei condamnate, condiţionat de îndeplinirea unor criterii de selecţionare şi repartizare la activităţile lucrative.
