Uneori, am senzația că suferința este o abilitate. “Dibăcia” pe care o au unii în a căuta, asuma pentru a-și iubi și poate duce, apoi, suferința este, pur și simplu, uluitoare.
Iar uneori ea se transforma în poezie. Una tulburătoare. Cum tulburătoare este poezia Evei Precub în “Aici nu mai locuieste nimeni”, volum apărut la Editura Casa de pariuri literare… Continuarea, aici.
Pe acest site folosim instrumente de primă sau terță parte care stochează fișiere mici ( cookie ) pe dispozitiv. Modulele cookie sunt utilizate în mod normal pentru a permite site-ului să ruleze corect ( cookie-uri tehnice ), pentru a genera rapoarte de utilizare a navigației ( cookie-uri de statistici ) și pentru a promova serviciile cookie-uri de profil ). Putem folosi direct cookie-urile tehnice, dar aveți dreptul să alegeți dacă doriți sau nu să activați cookie-urile statistice și de profil . Activând aceste module cookie, ne ajuți să vă oferim o experiență mai bună .
