Din ciclul ,,Doar câteva cuvinte, la ceas de zi, la ceas de seară”…

rp_bsn-1-470x3421.jpg

2. SUFERINȚĂ

Stam într-o doară, adică într-o notă decadentă și de protest, după un șpriț politic și socio-cultural, întrebându-mă: visez sau toate or fi aievea?

Văd, simt și transpir în tenta discutabilă a firii umane: îmi iubesc semenii (fie ei de sorginte românească, ungurească sau de alte naționalități), dorind să le fiu pe plac, să-i înțeleg și să mă regăsesc prin ceea ce aștern pe hârtie de mai demult și de acum, întru spirit, credință și iubire…
Cădem prea repede în păcat, acele perfide stări ale vieții: împroșcarea cu înjurii și nelipsitele invidii, îndestularea materială și prostituția spirituală generatoare de blasfemie și de orbire…

Le-am spus prietenilor mei: voi cinsti memoria adevăraților eroi și a marilor nume ale poporului nostru, continuând să vorbesc despre ei, despre martiraj, despre suferință, căci după cum spunea Grigore Leșe, ,,suferinţa este brandul de ţară cel mai potrivit pentru România, pentru că, suferința ne duce spre nădejde, iar dacă avem nădejde, ajungem la fericire”. În fapt, principala caracteristică a neamului nostru, a fost și este încă, suferința. Ea ne-a dat putere și speranță, ea încă ne unește….

ROMULUS DAN BUSNEA