Din ciclul ,,Doar câteva cuvinte, la ceas de zi, la ceas de seară”…

rp_bsn-1-470x3421.jpg

3. FRĂMÂNTĂRI…

România, cândva ,,țara mea de glorii, țara mea de dor”, continuă să fie o națiune fragmentată de eternele scandaluri politice, fapt care, în nici un caz nu-i conferă aura de binemeritată membră a Uniunii Europene.

Prioritățile țării, generate de tot mai multe neajunsuri au ajuns să se înmulțească ca ciupercile după ploaie, dar nici toate acestea nu le dau prea mari bătăi de cap celor care ne conduc. După aproape 25 ani de încercări și tergiversări, perioadă în care mai mult s-a discutat decât realizat, orice întârziere înseamnă marginalizare, pierderi de importante fonduri, dar mai mult ca orice, compromiterea nivelului de trai al cetățeanului de rând.

Oricare dintre noi s-a putut convinge de mizeria jocurilor de culise care antrenează viața poltică românească. Perfidia, ipocrizia, demagogia, manipularea, șantajul, sunt câteva dintre ingredientele luptei politice. Fără doar și poate, a venit sau a revenit vremea cuțitului înfipt pe la spate. După cum s-a putut observa, nu mai încape nicio îndoială că însuși președintele țării face orice ca să-și distrugă adversarii politici considerați dușmani.

Instituții ale statului, plătite din bani publici, au ajuns să fie folosite ca instrumente pentru incriminarea adversarilor politici dar și pentru acoperirea protejaților, iar ploile s-au aranjat în așa fel încât politicul să poată opera mișcări de procurori, să poată face percheziție electronică și ascultare de telefoane, să fabrice dosare și evident să asigure protecția unora dintre ele, după care, lacăt și tăcere…

Noile mișcări din justiție au scos la iveală desfășurarea unor activități de ,,poliție politică” menite să accentueze mizeria morală în care se bălăcărește politicul românesc, devenind ținta răzbunărilor mafiote care compromit până la scandal, statutul de magistrat și chiar credibilitatea procurorului ca instituție, dacă ea mai există încă…

Tot ceea ce interesează acum oamenii puterii, nu este altceva decât PUTEREA ABSOLUTĂ, acea putere care după cum se știe, generează CORUPȚIE ABSOLUTĂ. Din nefericire, vom asista și pe mai departe, la o teribilă încleștare între diferitele componente ale sistemului politic. Va mai trece mult până când funcționarea și forța legii vor spori încrederea cetățeanului în dreptate și adevăr, valori supreme ale moralității și spirualității, ce nu trebuie să rămână nicicum doar simple vorbe aruncate-n vânt…

ROMULUS DAN BUSNEA