Constantin Brancoveanu a fost un opozant la unirea religioasa a romanilor din Transilvania. Istoricul Victor Papacostea spunea, intr-o prelegere, ca domnitorul considera ca ar fi trebuit sa inteleaga clerul ortodox ca educatia si instructia crestina a maselor ar fi putut opri, pe de o parte, Reforma si Contrareforma, iar pe de alta parte, constituirea Bisericii Unite, pentru ca cele doua biserici „ispiteau” poporul prin tiparituri si prin scoli. De aceea, prin actiunea pentru dezvoltarea unui invatamant superior, Constantin Brancoveanu s-a ocupat si de cultura si educatia religioasa si morala a multimii.
