De când mă știu am o oarecare aversiune față de mâncărurile pregătite din așa-numitele “organe” sau subproduse de abator: creier, limbă, rinichi, inimi, pipote, fudulii. Cu o singură notabilă excepție (ficatul), accept animalul din farfurie doar sub formă de “mușchi”, fie că este vorba de antricoate, vrăbioare, cotlete, rasoale, mușchiuleți, piept sau pulpe de zburătoare.
Cum ziceam, ficatul îl mănânc cu plăcere, chiar și sub formă de foie gras 😀 😀 😀
Ficatul cu ceapă este un preparat care se remarcă prin simplitate, ușurință în preparare, număr redus de ingrediente. Cu toate că mănânc de multă vreme așa ceva, abia zilele trecute am aflat că este un preparat tradițional venețian, foarte apreciat în zonele neturistice din orașul dogilor. L-am reprodus și eu, urmând, mai mult sau mai puțin, rețeta consacrată. Am folosit ficăței de pui, deși se poate pregăti și cu ficat de porc sau de vițel.
