Ziua de 1 Decembrie mai înseamnă și Ziua Marii Uniri, când, România, cu toată suflarea ei s-a mobilizat și a desăvârșit un act istoric (1 decembrie 1918), în ciuda nenorocirilor prilejuite de Primul Război Mondial nu demult încheiat (11 noiembrie 1918), ca și de epidemia de tifos exantematic (1916-1918).
Un astfel de exemplu, ca și multe altele din istoria acestui popor pot fi motive de mândrie pentru fiecare dintre români. Dar, din păcate, în ultimii ani, eu unul, nu am mai avut niciun motiv de a mă mândri cu țara mea, cu foarte puține excepții.
Pentru că, ce se întâmplă acum în România, mai ales începând cu 2004 și iarăși cu doar câteva excepții, respectiv perioada 2017-2019, când a avut loc o creștere economică reală, măriri de salarii și pensii, investiții în spitale și redeschiderea celor închise în guvernarea de tristă amintire Băsescu-Boc, atunci când s-au tăiat salariile și pensiile și au avut loc creșteri de impozite și taxe (inclusiv TVA), în timp ce gașca lui Băse făcea averi fabuloase din afacerile cu statul și nu numai.
Cât despre cum a fost reales Băsescu (cu probleme penale și informator securist declarat de instanță până la această dată) și poliția politică pe care a reactivat-o, s-au scris și s-au explicat multe, cu dovezile pe masă. Reacția opiniei publice din România? Slabă, aproape de zero.
Și iarăși, din păcate, politica dezastruoasă, atât internă cât și internă a ex-prezidentului Băsescu este continuată și mai abitir de către actualul președinte Iohannis (și el cu probleme penale dovedite de instanță), ce să vezi, reales și el pentru a doua oară (cu multe semne de întrebare privind câștigarea alegerilor, ca și în cazul lui Băsescu).
Nimic din ce și-a propus acesta din urmă să rezolve ca președinte nu s-a înfăptuit, în afara repetatelor încălcări ale Constituției și a urii sădite printre români (a fructificat din plin ceea ce se numește astăzi ,,discursul urii – hate speech”), mai ales în cazul atacurilor furibunde la adresa partidului aflat în opoziție, cel mai mare din țară, cu milioane de simpatizanți. Și ei români, de altfel…
Doar că cel aflat acum în fruntea țării nu este nici pe departe un președinte al tuturor românilor (inclusiv ai celor din Diaspora, de care se pare că a cam uitat) și nici un bun mediator, așa cum o stipulează legea fundamentală a statului român. El este doar președintele de drept al PNL, pentru care nu contenește să facă o susținută și acerbă campanie, pe banii statului, nu ai partidului, așa cum s-ar cuveni. Tovarășe actual președinte, ce s-a ales de ,,Proiectul de țară”, de ,,România normală”, de ,,România educată”, de ,,România sănătoasă” și de promisiunea ,,lucrului bine făcut”?
Cât despre guvernarea actuală… Asistăm la o degradare accentuată a funcției, a politicii, a statului, în paralel cu creșterea nivelului de incompetență, de nepăsare față de grijile tot mai crescânde ale românilor, de tot ceea ce mai este încă românesc, adevărat, valoros, creștin.
Așa cum am mai spus-o, ideologia neomraxismului progresist calcă tot mai apăsat pe conștiințele și mințile oamenilor. Și nu ocolește nici România. Aici, unde limbajul ,,corectitudinii politice” devine unul coercitiv și unde cine nu-l respectă este pus la zid, catalogat ca naționalist, extremist, xenofob, conspiraționist etc. Aici, unde mare parte a presei a devenit organul de propagandă al sistemului, unde avem instituții de forță, unde dirijarea economiei, finanțelor și resurselor se face din exteriorul țării, unde nu există programe coerente și aplicabile pentru revigorarea economică, socială și culturală a acestei țări, unde…
Și atunci, de ce aș avea motive de mândrie, când degeaba auzim zilnic ,,Deșteaptă-te române”, căci nu prea văd în zare semne de deșteptare, de trezire din letargie, cu atât mai puțin de o ,,Unire-n cuget și simțiri”, precum citim în poezii…
Gânduri, neliniști și prea mult zbucium, pentru că mi-aș dori din suflet o altfel de Românie.
Poate, cândva…
LA MULȚI ANI, ROMÂNIA, LA MULȚI ANI, ROMÂNI!
Romulus-Dan BUSNEA
