În Tzara Dada, la Moinești…

În municipiul Moinești are loc în perioada 18 – 20 aprilie, cea de a VIII-a ediție a Simpozionului Internațional și Expoziției Muzeale ,,Tristan Tzara și Cultura Dada”, proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale și organizat de Primăria Moinești, în parteneriat cu Asociația pentru Dezvoltarea Turismului ,,Montpesa”.

Reprezentanți ai lumii artistice românești și europene vor fi prezenți cu ateliere de colaj, linogravură, media art și improvizație scenică, expoziții de pictură și fotografie colectivă, spectacole de muzică, teatru și film, într-un admirabil joc de imagini, sunete și culori.

Manifestările din aceste zile sunt dedicate poetului moineștean Tristan Tzara, românul care a revoluționat arta secolului XX.
Cu trei ani în urmă, artistul plastic ieșean Dragoș Pătrașcu a fost întrebat de ce expoziția sa de la Moinești a fost intitulată ,,Dada Land”. Răspunsul a fost unul pe măsura acestui eveniment cultural-artistic de excepție: ,,Pentru că, dadaismul a rămas o stare de spirit, o negare și o afirmare în același timp. Trăim într-o lume paradoxală, iar Dada poate fi locul comun al absurdului, al ororii, dar și al luminii și al splendorii; poate fi o metaforă a haosului, dar și o cheie către un nou sens. Dada nu este numai locul comun în care trăim: a ajuns să fie întreaga lume, una fascinantă, dar într-o teribilă degringoladă, plină de ură, de nedreptate, de sărăcie. Din această lume îmi extrag esența muncii mele. De cele mai multe ori nu o înțeleg, iar motorul a ceea ce fac, de aici pornește, de la dificultatea mea de a înțelege pe ce lume trăiesc. Nu înțeleg violența care o bântuie, nu înțeleg rapacitatea ei, dorința de preamărire și invidia primejdioasă îndreptată împotriva aproapelui”.

Scurt remember

Tristan Tzara (n. 16 aprilie 1896, Moineşti – d. 25 decembrie 1963, Paris) este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet şi eseist evreu român, născut în Moineşti şi stabilit mai târziu în Franţa, cofondator al mişcării culturale dadaiste care a condus la o revoluţie majoră în artele plastice şi în literatură.

În 1912, pe cînd era încă în liceu, publică Revista ,,Simbolul” împreună cu Marcel Iancu şi Ion Vinea, cu binecuvântarea lui Alexandru Macedonski şi ajutorul lui Iosif Iser. În această perioadă semnează cu pseudonimul S. Samyro, pe care îl va schimba mai târziu în Tristan Ruia şi în final în Tristan Tzara. În realitate numele de ,,Tristan” nu e ales pentru rezonanţa particulară pe care o are în limba română sau ca omagiu către opera lui Wagner – o referinţă importantă pentru simboliştii care l-au influenţat puternic pe tânărul poet, ci, după cum spunea Colomba Voronca (soția lui Ilarie Voronca şi sora lui Claude Sernet) datorită faptului că exprima starea de spirit a tânărului poet ,,trist în ţară” (sursa: Heinrich Stiehler în ,,Tristan Tzara zwischen Peripherie und Zentrum”).

Mişcarea dadaistă îşi are originea în oraşul elveţian Zürich în timpul Primului Război Mondial. Tzara ajunge acolo în toamna lui 1915 şi curând se alătură unui grup de tineri intelectuali care pun la cale ,,happening-urile” de la Cabaret ,,Voltaire”. Astfel s-a născut celebra mişcare ,,Dada”, care nu e o invenţie exclusivă a lui Tzara, dar ,,nu ar fi devenit niciodată ceea ce a devenit fără eforturile de popularizare şi diplomaţia lui” (parafrază după R. Huelsenbeck).

Cele mai cunoscute texte dadaiste ale lui Tzara sunt: ,,La Première Aventure céleste de Monsieur Antipyrine” (1916; ,,Prima aventură cerească a domnului Antipyrine”) şi ,,Vingt-cinq poèmes” (1918; ,,Douăzeci şi cinci de poeme”), respectiv manifestele mişcării: ,,Sept manifestes Dada” (1924; ,,Şapte manifeste Dada”). Lucrările sale de maturitate încep cu ,,L’Homme approximatif” (1931; ,,Omul aproximativ”) şi continuă cu ,,Parler seul ”(1950; ,,Vorbind singur”) şi ,,La Face intérieure” (1953; ,,Faţa interioară”). În acestea, cuvintele aleatoare ale lui Dada sunt înlocuite cu un dificil, dar umanizat limbaj.

A murit la Paris şi a fost înhumat în Cimetière de Montparnasse.

În onoarea sa, monetăria oraşului Paris a bătut o medalie cu efigia lui Tristan Tzara, omagiatul fiind prezentat ca „Sfinx al unei legendare blândeţi” în epoca de ascensiune a dadaismului, iar la Moineşti, în noiembrie 1991, este dezvelită placa memorială „Tristan Tzara”, efigia scriitorului, şi este inaugurată librăria „Tristan Tzara”. De asemenea, la Moineşti există monumentul ,,Dada”, realizat de sculptorul german de origine română Ingo Glass, unul de dimensiuni demne de ,,Cartea Recordurilor”: 25 m lungime, 2, 6 m lăţime şi 10 m înălţime, cântărind 120 tone, o combinaţie de oţel şi beton, aflat la intrarea în municipiul Moinești.

Și tot aici mai există un parc realizat în maniera dadaistă a poetului, precum și monumentul ,,Cavalerului Tristan Tzara”, în fapt, o instalație complexă din aluminiu șlefuit, inspirată din crezul literar al curentului dadaist, care interacționează în mod personalizat cu vizitatorii.

Inedit

La centenarul naşterii lui Tristan Tzara, sărbătorit sub egida UNESCO, a fost emisă unica emisiune filatelică dedicată poetului; în 1996 a apărut primul şi unicul timbru Tristan Tzara, pe plan mondial, un semn de preţuire a „moineşteanului universal”.

Pentru a omagia 100 de ani de la nașterea artei abstracte, MOMA (Muzeul de Artă Modernă din New York) a organizat expoziția ,,Inventarea Abstracției, 1910 – 1925”, care a reliefat modul în care acest curent artistic s-a răspândit prin intermediul unei întregi rețele de artiști, prezentată printr-o diagramă interactivă. O rețea socială alcătuită din mai mulți lideri de opinie, printre aceștia numărându-se atât Tristan Tzara cât și Constantin Brâncuși.

La Universitatea Iowa (SUA) există Arhiva Internațională Dada, o impresionantă resursă științifică pentru studiul mișcării istorice Dada, formată din lucrări semnate de dadaiști și despre dadaiști, inclusiv cărți, articole, colecții de manuscrise microfilmate, videorecordings, înregistrări audio și resurse on-line. Accesul primar la întreaga colecție se realizează prin intermediul ,,International Online Bibliography of Dada”, un catalog care conține aproximativ 60.000 de titluri.

Romulus-Dan BUSNEA