Incantatie

Mă gândesc că incantațiile n-or fi fost inventate degeaba, ceva, ceva acolo trebuie să fi însemnat ele pentru cei ce le făceau, chiar și numai dacă acel ceva se traduce prin nevoia de a exterioriza în forme mai plastice și vesel – trebuie să o recunoaștem – decât lamentarea, stări și sentimente oarecum negative.

M-am săturat de iarnă, m-am săturat de frig, îmi vine uneori chiar să plâng de ciudă… Continuarea, aici.

Din: 365, respectiv 366 pentru anii bisecti, de semnificatii pentru “cafeaua de dimineata”

Unele conținuturi sau funcționalități nu sunt disponibile din cauza preferințelor dvs. de cookie!

Acest lucru se întâmplă deoarece funcționalitatea / conținutul marcat ca “% SERVICE_NAME%” utilizează modulele cookie pe care le-ați ales să le păstrați dezactivat. Pentru a vizualiza acest conținut sau pentru a utiliza această funcție, vă rugăm să activați modulele cookie: faceți clic aici pentru a deschide preferințele cookie.

Articolul precedentComunism sub acoperire?
Articolul următorDovlecei pane

1 COMENTARIU

  1. Ambasada Mexicului în România și Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 31 ianuarie 2013, de la ora 18.00, la conferința Continuitate și creativitate ritualică – Mexic și România, prima din ciclul de mese rotunde Mexic: istoria, arhitectura și cultura populară.

    Invitați:
    Gabriela Toma, scriitoare
    Vintilă Mihăilescu, antropolog

    Deși ne desparte mai mult de un ocean, trăim o înrudire și o vecinătate ritualică, ceremonială și de viziune cu spațiul mexican.
    În cele nouă luni pe care le-am petrecut în Mexic, în cadrul bursei acordate de Guvernul Mexican prin intermediul Ambasadei Mexicului în România, am trăit, practic, experiența dualității pe care o intuisem în esența ritualului, dar care mi-a fost dat s-o trăiesc în cotidian și în ceremonial, totodată.
    Am regăsit, astfel, reverența adusă pământului ce ne hrănește și care, în final, ne este adăpost, gestul ritualic de a sparge vasul după ieșirea sicriului pe ușă, așezarea pânzelor negre la intrările porților sau ale ușilor, acoperirea oglinzilor după moartea cuiva, așteptarea sufletelor din lumea de dincolo cu mese generoase cu bucate alese, miros de tămîie sau copal, flori galbene și drum luminat, invitîndu-i să-și revadă casele în care au locuit, trăit și iubit.
    Prezentarea fotografică va însoți drumul cuvintelor, traducând o altfel de cunoaștere, cea a maeștrilor de tradiție din Mexic. (Gabriela Toma)

    http://www.observatorcultural.ro/vezi-toate-evenimentele*-agenda.html

Comments are closed.