Istorie și tradiție pe Valea Tazlăului Sărat

Prajesti-Razesi 019

Muzeul Răzeșilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat, satul Prăjești, comuna Măgirești, județul Bacău, primăvara lui 2016. Mica localitate ne întâmpină cu o atmosferă de secol trecut, plină de tihnă și căldură sufletească, cu un soare ce se joacă de-a v-ați ascunselea printre nouri alburii, cu oameni ce ne dau binețe și ne zâmbesc ușor contemplativ.
Se pare că aici, colaborarea omului cu harul divin s-a prefăcut în lucrări sfidând eternitatea, căci oamenii locului, urmașii vestiților răzeși găzari, nu și-au uitat obârșia, tradițiile și istoria. Numeroasele mărturii arheologice din perioada neolitică și mai cu seamă din cea geto-dacică descoperite în zonă, istoria atât de particulară și de interesantă a vieții răzeșilor găzari au stat la baza creării unui muzeu, idee care s-a născut o dată cu înființarea Fundației Culturale ,,Urmașii Răzeșilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat”, de către neobositul căutător de comori alte trecutului, prof. univ. dr. Constantin Parascan, specialist în literatură și în opera lui Ion Creangă, om al locurilor și demn urmaș al răzeșilor găzari moldoveni.

Construcția clădirii muzeului (începută în 2014 și finalizată în 2015), o bijuterie arhitectonică ce îmbină tradiționalul cu modernul (autorii proiectului fiind prof. univ. dr. ing. Irina Bliuc, dr. arhitect Călin Corduban, ing. Vasile Bălțătescu, constructor Mihail Nichita), a fost posibilă datorită sprijinului voluntarilor, finanțărilor de la bugetul local (peste 90.000 de euro alocați acestui obiectiv!), în timp ce profesorul Parascan a donat terenul, moștenire de la Alexandru – bunicul și Costachi – tatăl, pe care se afla o construcție abandonată de dinainte de 1989.
În cadrul muzeului au fost amenajate mai multe spații expoziționale care cuprind exponate, documente și mărturii (valori de patrimoniu) din perioada culturii Cucuteni (în urmă cu peste 5.000 de ani), din vremea dacilor și romanilor, precum și din evul mediu românesc, în esență o reconstituire istorică a vieții răzeșilor găzari de pe Valea Tazlăului Sărat din cele mai îndepărtate timpuri și până astăzi. În toate cele întreprinse, inimosul profesor a avut în permanență sprijinul echipei Primăriei Măgirești, condusă de primarul Câdă Ionică, un promotor al culturii și valorilor locale, la fel de bun gospodar și organizator de evenimente.

După inaugurarea muzeului, care a avut loc anul trecut într-o atmosferă de sărbătoare autentică, cu invitați speciali și cu unul de onoare, în persoana mult iubitului actor Florin Piersic, vechi și bun prieten al profesorului Parascan, manifestările cultural-artistice au continuat să se desfășoare în spațiul muzeal al localității, satul Prăjești devenind astfel, un centru cultural al răzeșilor găzari de pe Valea Tazlăului Sărat. Și astfel, la inițiativa aceluiași profesor, Constantin Parascan, ia naștere la Prăjești, o manifestare aflată în prezent la cea de a V-a ediție, una care este organizată în fiecare lună, cu titlul ,,Personalități culturale române în dialog cu urmașii răzeșilor găzari de pe Valea Tazlăului Sărat”. După cum spunea însuși profesorul Parascan, ,,activitățile derulate în cadrul muzeului au prilejuit și vor prilejui elevilor și profesorilor din comună și din orașele învecinate, întâlnirea cu scriitori, poeți, arhitecți, artiști plastici, muzicieni, tocmai pentru a lăsa drept mărturie valoarea excepțională a unei culturi nemuritoare: cultura română”.
Ediția din luna mai a manifestării (marți, 17 mai), coordonată și mediată de profesorul Constantin Parascan l-a avut ca invitat de onoare pe scriitorul Dumitru Vacariu*, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași. Au participat profesori din Cercul Pedagogic al Liceului „Spiru Haret” – Moinești, Colegiului „D. Ghica” din Comănești, Colegiului „Grigore Cobălcescu” – Moinești, elevi de la școlile din comună dar și de la liceele din orașele apropiate, manifestarea fiind una interactivă și deschisă tuturor iubitorilor de cultură. Evocarea personalității lui Dumitru Vacariu de către profesorul Parascan, cuvintele rostite de invitat și completate cu nemuritoare versuri din creația proprie, inclusiv cu cele din poezia ,,Moldova însângerată”, pentru care autorul a fost închis în temnițele comuniste timp de opt ani, sublima prestație a corului „Resurrectio” de la Liceul ,,Spiru Haret” Moinești, fondat, coordonat și dirijat de prof. Gabriela Biea, au oferit celor prezenți momente emoționante, greu de uitat, în fapt, o revelație pentru oricine simte și trăiește cu adevărat românește…
Și ce putea mai frumos pentru un final, decât cuvintele rostite de Dumitru Vacariu, suflet de poet, veșnic tânăr: ,,Fiecare om are o picătură de divinitate în sufletul său. Unii o au mai mare, alții mai mică. Și în funcție de această picătură de divinitate sunt oameni buni, mai puțin buni și oameni răi… Noi trebuie să ne rugăm Domnului să ne dea această picătură, să o facă mai mare, ca noi să ne înțelegem între noi, să ne iubim unii pe alții”.

Prajesti-Razesi 047

Muzeul Răzeșilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat, muzeu unic în România și în lume, vă așteaptă să-l vizitați și să-i ascultați poveștile, istorii adevărate, pentru că, așa cum afirma profesorul Parascan, ,,într-un asemenea loc, precum este muzeul nostru, se descoperă istoria unei vieți, a unei văi, a unui sat, a unor oameni, istoria unui popor, până la urmă”.
Muzeul Răzeșilor Găzari de pe Valea Tazlăului Sărat poate fi vizitat, cu programare, vinerea între orele 10.00 – 14.00 (pentru grupuri organizate vizitele pot fi programate și în alte zile).
Telefoane
Primar Câdă Ionică: 0769 047 021; 0769 047 010;
Custode Lăcrămioara Nechita: 0741 936 535.
Taxă de vizitare muzeu:
Adulți – 4,00 lei
Copii/Grupuri organizate – 2,00 lei

* Dumitru Vacariu s-a născut în comuna Pipirig, judeţul Neamţ, la 21 sept. 1931, din părinţii Dumitru şi Maria Vacariu, ţărani (înrudit prin mamă cu Ion Creangă).
După terminarea şcolii primare din satul natal, a urmat cursurile Liceului pedagogic din Piatra-Neamţ în perioada 1946 – 1952. Cursurile universitare (Facultatea de Filologie – Istorie) le-a urmat la Iaşi, în cadrul Universităţii „Al. I. Cuza”, în perioada 1953 – 1957.
Acuzat că a organizat, împreună cu alţi colegi de studenţie, în anul 1957, sărbătorirea a 500 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a lui Ştefan cel Mare şi Sfînt, a fost condamnat la 8 ani de detenţie politică. A suferit rigorile închisorilor comuniste în perioada 1958 – 1964.
Ieşit din detenţie, a fost o perioadă şomer, iar începînd din anul 1969, salariat al Muzeului Literaturii Române din Iaşi, pînă în anul 2003, cînd s-a pensionat. Din anul 1971 pînă în 1988 a condus toate obiectivele Muzeului Literaturii Române din Iaşi, participînd direct la organizarea şi deschiderea mai multor obiective muzeale: „Casa Dosoftei”, Casele memoriale M. Codreanu, M. Sadoveanu, G. Topîrceanu, Otilia Cazimir, sediul central al muzeului din Casa V. Pogor, cu secţiile de Literatură română modernă şi contemporană, ş.a.
Activitatea literară şi-a început-o cu piese de teatru pentru copii şi tineret (,,Aventuri în pădurea vrăjită” sau ,,Bing-Bang-Bing”, ,,Comoara”, ,,Cele trei domniţe”, ,,Dincolo de singurătate”), prezentate la peste 10 teatre de profil din ţară şi cu turnee în India, Pakistan, Franţa, Germania ş.a.
Lucrări editate (beletristică): ,,Dincolo de poveste”, 1979, ,,Bărzăunul şi restul lumii”, 1984, ,,Vornicul Ţării de Sus”, 1984, ,,Poteci fără întoarceri”, 1987, ,,Comoara”, 1988, ,,Aventură dincolo de timp”, 1990, ,,Ochii viperei”, 1995, ,,Planeta lui Crim”, 1999, ,,Templul amăgirii”, 2000, ,,Casa cu iederă”, 2000, ,,Cerbul de lumină”, 2001, ,,Praznicul orbilor”, 2001, ,,Porumbeii albaştri”, 2003.
Lucrări de cercetare literară: ,,Junimea şi junimiştii”, 1975 (cu I. Arhip), ,,Focul cel mare”, 1977 (cu I. Arhip), ,,Din cronica unui veac”, 1978 (cu I. Arhip), ,,Georgetta”, 2001 (cu Lucian Vasiliu), ,,Cina de taină”, 2002 (cu L.Vasiliu) ş.a.. A mai îngrijit diverse ediţii de opere ale unor scriitori români şi străini (Delavrancea, Topîrceanu, O. Cazimir, Cezar Petrescu, I. Teodoreanu, Rovagnolli, Gîrleanu, concomitent cu editarea unor albume ale Iaşului, antologii de lirică românească şi universală etc.
Dumitru Vacariu este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași, din anul 1990.

Romulus Dan BUSNEA