Izvoarele minerale de la Slănic-Moldova, repuse în circuit, în urma unei decizii a Judecătoriei Onești

DSC_0105

Instanța a hotărât: Izvoarele minerale din staţiunea balneară Slănic Moldova, din judeţul Bacău, închise în urmă cu o lună de proprietarul terenului pe care se află, s-au redeschis, începând de joi, 9 iulie, pentru turişti şi societăţile balneare din zonă, după ce primăria a obţinut în instanţă o ordonanţă preşedinţială în acest sens.
Judecătoria Oneşti l-a obligat pe proprietarul terenului, unde se află puţurile de captare, să permită redeschiderea vanelor la izvoarele cu apă minerală.
Decizia instanţei, care este executorie, vine în urma plângerii făcute de către Primăria Slănic-Moldova, după ce proprietarul terenului, consilierul local Gheorghe Dascălu, a oprit funcţionarea pompelor din staţia de captare a apei minerale.

Despre izvoarele minerale de la Slănic-Moldova (scurtă descriere)

De-a lungul Văii Slănicului, cuprinsă din toate direcţiile de munţi, între Vârful Cheşcheşului (1. 010 m) la miazănoapte şi Golul Păltinişului (1. 019 m), care o strâng la mijloc, ţâşnesc din ambele maluri ale Slănicului, foarte aproape de talveg, izvoarele minerale, principala bogăţie naturală a Slănicului.
Ele sunt răspândite pe o distanţă de aproape doi kilometri, de la confluenţa Slănicului cu Slănicelul (550 metri altitudine) şi până la confluenţa Slănicului cu pârâiaşul Scărişoara, unde se află punctul numit ,,La 300 de scări” (480 metri altitudine), grupate câte 3 – 4 sau izolate, la câte 50 – 150 metri unele de altele, majoritatea dintre ele fiind situate pe malul drept al apei. Staţiunea fiind aşezată pe depozite de gresie de Kliwa şi şisturi disodilice în care se păstrează urme de peşti fosili, apele meteorice care circulă prin aceste depozite se mineralizează. Izvoarele minerale provin din apele ploilor şi din topirea zăpezilor de pe munţii Pufu şi Piciorul Dobrului, care se scurg din vârful celor doi munţi în valea Slănicului, printre straturile de gresie şi cele de şisturi. Îmbogăţindu-se cu bioxidul de carbon care se emană prin crăpăturile scoarţei pământului, ele dizolvă în drumul lor sărurile aflate în roci.
Apele minerale de la Slănic au compoziţii şi concentraţii variate, fiind în general carbogazoase, cloruro-bicarbonate-sodice, uşor sulfuroase, atermale, cu o mineralizare care ajunge până la 252, 45 g/kg. Acţiunea lor binefăcătoare poate fi asemuită cu acţiunea izvoarelor de apă vie; sunt medicamente complexe, preparate misterios în profunzimea scoarţei pământului.
Calităţile deosebite ale climatului, asociate cu valoarea terapeutică bine cunoscută a apelor minerale, au favorizat crearea şi dezvoltarea celui de-al doilea profil terapeutic al staţiunii, după cel digestiv, și anume, profilul respirator, ceea ce a făcut ca o altă personalitate medicală, prof. dr. Ion Predescu-Rion, specilaist O.R.L. şi bronholog de mare prestigiu din anii ’30, să facă următoarea afirmaţie: ,,Slănicul Moldovei poate fi considerat ca neavând rival printre staţiunile balneare ale Europei”.
Staţiunea Slănic-Moldova ocupă unul dintre primele locuri printre staţiunile balneo-climaterice din Europa, din punctul de vedere al numărului de izvoare, al debitului total zilnic al acestora, dar mai ales al varietăţii compoziţiei şi concentraţiei apelor sale.
Faptul că izvoare de tipuri atât de variate izvorăsc pe o zonă relativ restrânsă, uneori chiar alături unul de altul şi totuşi diferite ca efecte curative, constituie o particularitate balneologică rar întâlnită atât la noi, cât şi peste hotare.
Din punct de vedere al varietății apelor minerale, stațiunea Slănic-Moldova poate fi considerată mai înzestrată de natură decât renumitele staţiuni Karlovy-Vary, Vichy, Montecanini sau Baden-Baden, neavând corespondent ca profiluri similare decât cu o altă reputată staţiune din Cehia: Mariánské Lázně (Marienbad).
Una din consecințele practice ale diversităţii apelor minerale de la Slănic-Moldova este aceea că s-au putut stabili metode de tratament pentru majoritatea afecţiunilor gastrice, intestinale, hepatice şi de nutriţie şi, totodată, pentru stări funcţionale total diferite ale tubului digestiv: hipo sau hiperaciditate, hipo sau hipermotilitate etc,.
Izvoarele minerale de la Slănic-Moldova au făcut obiectul de studiu al mai multor medici şi oameni de ştiinţă români, printre care şi dr. G. Tudoran, care a scos în evidenţă valoarea terapeutică a acestora: ,,Apele de la Slănic-Moldova reprezintă o asociaţie fericită, pusă la îndemâna medicului pentru a trata mai toate bolile de stomac, intestine, ficat, boli de nutriţie; este un capriciu al naturii, s-a spus, ca la Slănic să fie izvoare pentru toate bolile aparatului digestiv, cum nu există în nici o staţiune din lume”.
La Slănic sunt 24 de surse hidrominerale identificate şi omologate în anul 1980, dintre care 20 în exploatare, 3 în conservare şi 1 în rezervă; 12 dintre aceste surse sunt utilizate în prezent:
Izvorul Nr. 1 (numit şi ,,Izvorul Mihail”- de la descoperitorul său, serdarul Mihalache Spiridon, după ce anterior purtase numele de ,,Izvorul Sfântul Pavel” sau ,,Izvorul Președintelui”, în amintirea generalului rus Pavel Kiseleff, cel care a ,,ordonat” efectuarea primei analize a apelor minerale de la Slănic), Izvorul Nr.1 Bis (denumit ,,Izvorul Alexandru”, în amintirea lui Alexandru Vârnav, care a a vut o contribuţie importantă la propăşirea staţiunii), Izvorul Nr. 3 (denumit ,,Regele izvoarelor minerale”), Izvorul Nr. 5, Izvorul Nr. 6, Izvorul Nr. 8, Izvorul Nr. 10, Izvorul Nr. 14 (sonda 703), Izvorul Nr. 15 (sonda 704), Sonda Nr. 2 (S 2), Izvorul ,,300 de scări”, Izvorul ,,Sfântul Spiridon”.
Izvoarele minerale sunt utilizate în cura internă – boli ale aparatului digestiv (izvoarele 1, 1 bis, 3, 6, 8, 10, 14, 15, S2, S3); boli hepato-biliare (izvoarele 1, 3, 6, 10, 14, 15, S2, S3); boli ale căilor respiratorii (izvoarele 1 bis, 3, 6, 15); boli de nutriţie şi metabolism (izvorul 3); boli ale rinichilor şi căilor urinare (izvorul ,,300 de scări”, izvorul ,,Sfântul Spiridon”, S2).
În cura externă, apele minerale sunt folosite pentru tratarea afecţiunilor neurologice periferice, ale celor postraumatice şi reumatismale, bolilor asociate, ginecologice, ale căilor aeriene superioare (rinofaringite), nevrozei astenice, inflamaţiilor cronice ale conjuctivitei oculare (cu precădere izvorul nr.5, care este recomandat doar pentru cura externă). Cercetarea balneologică şi indicaţiile medicale privind apele minerale de la Slănic Moldova au fost realizate de specialişti de la Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneo-climatologie, în colaborare cu medicii balneologi din staţiune, iar evaluarea, clasificarea şi omologarea lor, a fost efectuată de către specialişti de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.
O particularitate aparte în categoria izvoarelor, o constituie Izvorul Sonda Nr. 2 – izvor mineral foarte rar întâlnit pe glob, care se încadrează în grupa izvoarelor alcaline pure, cu efecte benefice în tratarea hepatitelor cronice, a litiazelor renale, având şi un efect antiimflamator asupra prostatei, fapt care potenţează activitatea sexuală masculină. Apa sa este foarte bine tolerată de pacienţii vârstnici, debilitaţi, nevrotici, dar şi de cei cu operaţii recente pe stomac şi ficat.
Izvorul ,,Sfântul Spiridon” este considerat unul special, ce se deosebeşte total de celelalte, fiind un izvor cu apă pură neminerală, ,,darul special al lui Dumnezeu, pentru locuitorii Slănicului, ai României şi ai întregii planete”, aşa cum îl descria medicul slănicean Dorel Raape, care a redat într-una dintre cărțile sale și legenda acestui izvor cu încărcătură divină.
Conform determinărilor efectuate recent, proba corespunzătoare izvorului nr. 1 bis prezintă cea mai stabilă compoziție chimică în timp; pentru celelalte izvoare, probele cu privire la concentrațiile de cloruri, bicarbonați și calciu sunt comparabile cu cele întâlnite în literatura de specialitate; în cazul celorlalți parametri, în special al hidrogenului sulfurat, au apărut diferențe, care pot fi explicate prin modificarea compoziției chimice a acestor izvoare. (Sursa: Radio România Iași)
Text adaptat, completat și actualizat & foto, Romulus Dan Busnea

1 COMENTARIU

Comments are closed.