Miercuri, 28 noiembrie 2012, la Palatul Administrativ, sub coordonarea doamnei Elena Volcescu, şef Serviciu Strategii şi Programe în cadrul Instituţiei Prefectului-judeţul Bacău, a avut loc şedinţa lunară a Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru problemele persoanelor vârstnice. Întâlnirea a avut ca agendă de lucru supunerea spre analiză şi dezbatere a două subiecte de interes public: starea de sănătate a persoanelor vârstnice din judeţul Bacău şi principalele modificări propuse prin proiectul Legii de organizare şi funcţionare a sistemului sanitar unitar din România .
Prezentările celor două teme au fost realizate de reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Bacău şi ai Casei deAsigurări de Sănătate Bacău, ca principale instituţii cu rol de evaluare, coordonare şi monitorizare a modului în care este asigurată asistenţa medicală curativă şi profilactică în unităţile sanitare de pe teritoriul judeţului Bacău. Materiale au inclus atât date sintetice cât şi concluzii şi direcţii de acţiune identificate pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei( ANEXA1).
Astfel, în baza datelor statistice, la nivelul judeţului Bacău, situaţia prezentată relevă accentuarea procesului de îmbătrânire demografică, manifestat prin scăderea ponderii populaţiei tinere (0-14 ani) şi prin creşterea, în acelaşi timp, a ponderii populaţiei vârstnice (60 ani şi peste), modificările relative fiind mai accentuate în mediul urban decât în cel rural. De asemenea, analiza efectuată arată că după 65 de ani (începutul vârstei a treia), 50% dintre bătrâni au nevoie de îngrijiri medicale, ambulatorii sau spitaliceşti. În timp ce vârstnicii reprezintă circa 14% din totalul populaţiei, ei necesită 50% din prestaţiile medicale oferite.
În acest mod, segmentul de populaţie în vârstă devine cel mai vulnerabil şi expus îmbolnăvirii dar şi cel mai solicitant segment din punct de vedere al resurselor alocate.
O atenţie deosebită a fost acordată proiectului Legii de organizare şi funcţionare a sistemului sanitar unitar din România, proiect apărut în urma disfuncţionalităţilor identificate în sistemul românesc de sănătate (ANEXA2). În prezent, proiectul este afişat pe site-ul Ministerului Sănătăţii spre dezbatere publică urmând ca, în forma sa finală, să modeleze sistemul de sănătate pe principii corecte, funcţionabile şi în acord cu instituţiile financiare internaţionale.
Principiile care stau la baza noului proiect legislativ sunt: menţinerea controlului statului asupra sistemului de sănătate; garantarea unei reţele publice de asistenţă medicală si asigurarea asistenţei medicale la toate nivelele; garantarea utilizării fondurile colectate numai în sistemul de sănătate; eliminarea monopolului CNAS în contractarea serviciilor de sănătate prin descentralizarea atribuţiilor Ministerului Sănătăţii; contribuţia tuturor cetăţenilor, în mod direct sau indirect, la fondul de asigurări de sănătate; suportarea plăţilor şi a contribuţiilor pentru persoanele defavorizate de la bugetul statului; introducerea unor mecanisme competitive care să stimuleze
utilizarea eficientă a fondurilor în sistemul sanitar; definirea pachetului de servicii de sănătate de bază; creşterea accesibilităţii la serviciile medicale şi posibilitatea de alegere a
asiguratorului.
Noul proiect legislativ îşi propune să reducă dezechilibrul financiar din sistem, să redefinească rolul principalelor autorităţi din sistemul de sănătate românesc şi să asigure utilizarea eficientă şi transparentă a rersurselor financiare, păstrând, pe cât posibil, eforturile contribuabililor în actualele limite.
De asemenea, pe parcursul întâlnirii, reprezentanţii persoanelor vârstnice au ridicat şi alte probleme, legate de buna funcţionare a sistemului medical, cum ar fi: lipsa siguranţei fizice în cabinetele medicilor de familie, chiria prea mare medicii de familie trebuie să o plătească consiliului local, raportul disproporţionat între natalitate şi mortalitate sau starea fizică precară a staţiunilor balneoclimaterice şi a capacităţii acestora de a funcţiona cu personal medical.
În acealaşi timp reprez varstnicilor au reclamat lipsa medicilor de gardă pe timpul nopţii la Spitalul Judeţean Bacău, modul nepoliticos în care unii medici discută cu pacienţii lor, lipsa banilor pentru tratamente şi operaţii în cazul celor care, deşi au cotizat la fondul de sănătate, după încheierea activităţii profesionale, nu pot beneficia de serviciile aşteptate. Au mai fost subiect de discuţii blocajele Casei de Sănătate şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în colectarea sumelor restante de la unii concetăţeni, comunicarea defectuoasă a Casei de Sănătate cu clienţii săi privind natura şi cuantumul debitelor restante, precum şi fondul de bani redus alocat analizelor realizate prin intermediul laboratoarelor de analize medicale private şi situaţia aprovizionării cu vaccin antigripal.
În urma dezbaterilor au fost identificate soluţii concrete pentru mai multe din problemele ridicate, urmând ca aceste soluţii să fie definitivate în cadrul următoarei şedinţe a Consiliului de Admini straţie a Casei de Asigurări de Sănătate Bacău.
Anexa 1: “Starea de sanatate a persoanelor varstnice din judetul Bacau”
