Lacul Balatau (lacul Bolatau) din Muntii Nemira

Lacul Bălătău (este cunoscut de catre localnici și sub numele de Lacul Bolătău) este un lac de baraj natural format în urma prăbușirii unui versant datorită ploilor puternice din vara anului 1883, situat în Munții Nemira, la o altitudine de 532 m, la 4 km de Sălătruc, județul Bacău și este declarat monument al naturii, prin apartenența sa la aria protejată Nemira (rezervație naturală de tip faunistic) .

S-a format în 1883 datorită unor alunecări de teren ce au blocat Râul Izvorul Negru, Uz, în punctul numit Rupturile de la Focul lui Ivan datorită ploilor puternice ce s-au prelungit din vară până toamna târziu. Alunecarea bruscă a unei mase de roci de 30-40 m grosime pe un pat de argilă foarte înclinat (30 grade) ce a blocat valea și pârâul Izvoru Negru; în spatele barajului de rocă s-a format un lac destul de mare, de cca 1 km lungime și cu o suprafață de aproximativ 12 ha, acumulând un volum de 500.000 mc (Lacu Roșu are puțin peste 11 ha și un volum de aproape 600.000 mc).

La scurt timp după formare a fost transformat în crescătorie de păstrăvi. Pentru valorificarea marii cantității de pește din lac s-a încercat secarea sa prin săparea unui tunel, care a fost însă distrus de presiunea apei, rezultatul fiind doar diminuarea drastică a dimensiunilor lacului. Ulterior s-a refăcut barajul și lacul a fost repopulat, întâi cu păstrăv, apoi cu clean; acesta din urmă, foarte agresiv, a eliminat păstrăvul din lac, obligându-l să migreze în amonte. În 1960 lacul avea dimensiuni precum: 370 m lungime, 120 m lățime maximă, suprafață de 4,5 ha, 150.000 mc de apă și cu o adâncime maximă de 3,5 m , procesele de colmatare destul de rapide (amplificate de exploatările forestiere deosebit de intense în bazinul Izvorului Negru din ultimele decenii) au condus la dispariția a lacului, nemairămânând din el decât o baltă, colaterală firului Izvorului Negru, de 50 m lungime, 10 m lățime maximă și adâncime decimetrică .

Rezervaţia Naturală Lacul Balătău apartine Rezervaţiei Naturale Munţii Nemira, care a fost inclusă în reţeaua ecologică europeană Natura 2000.

Rezervaţia Muntilor Nemira se întinde pe o suprafaţă de 3.491,20 hectare şi cuprinde localităţile Slănic Moldova, Dofteana, Dărmăneşti. Este amplasată pe culmea montană a Munţilor Nemira ,la o altitudine cuprinsă între 750 şi 1.649 de metri. Rezervaţia protejează 36 de specii de plante şi 28 de specii de animale, specii rare, endemice, care sunt inclusiv ocrotite prin lege. Mai mult, Rezervaţa Nemira are regimul de arie naturală protejată de Sit de Importanţă Comunitară.

Suprafaţa extinsă a Rezervaţiei Naturale Nemira a făcut posibilă diviziunea sa în mai multe rezervaţii, astfel: Lacul Bălătău, Plaiurile şi stâncăriile Nemirei (cu păduri de molid, pajişti subalpine şi stânci, situată pe culmea principală a Munţilor Nemirei, se întinde pe o suprafaţă de 671 ha), arboretul de tisa de la Izvorul Alb (situată pe pârâul cu acelaşi nume, are o suprafaţă de 46,5 ha), Parcul dendrologic Haghiac (cu exemplare vegetale aparte, este pe valea Dofteanei, pe un platou la 370 de metri altitudine) şi Tinovul Apa Roşie (o mlaştină de turbă cu vegetaţie tipică şi cu pini. Se situează la izvorul pârâului Apa Roşie, la o altitudine de 1040 de metri şi are 20 de hectare).

Accesul la Lacul Bălătău nu este foarte facil, fiind un pic ascuns în natură. Din Dărmăneşti, de pe DJ123, se poate ajunge cel mai uşor. Din această localitate se face o potecă ce duce pe la barajul Uzului, pe la Izvorul Negru, apoi iese într-un drum forester vechi ce duce la Lacul Balătău.

Sursa