Laurian Lucas a fost viceprimar al Bacaului, pe vremea celui de-al doilea mandat de primar al lui Dumitru Sechelariu. Actualmente, este inculpat intr-un dosar de coruptie care se judeca de vreo opt ani. A fost arestat preventiv in 2005. Procesul in care este acuzat de coruptie a ajuns la Curtea Suprema in 2009 si a fost trimis spre rejudecare. A fost achitat de doua instante si se asteapta verdictul ultimei – Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Procesul
– Ati sustinut mereu ca sunteti nevinovat. Totusi, nu iese fum fara foc. Ceva trebuie sa fi fost la mijloc…
– Eu cred ca am deranjat pe foarte multi. Nu numai eu. Dupa 2002, in special, am deranjat un sistem politic ancorat in alte realitati. Ne place sa credem ca noi faceam administratie si mai putin politica. Si asta ne-a costat atatia ani din viata.
– Ati fost trimis in judecata pentru schimbul de terenuri in urma caruia a fost cedat Oraselul Copiilor, un spatiu de joaca regretat si astazi de foarte multi cetateni. Nu credeti ca a fost cam mult sa le luati bacauanilor acel spatiu?
– Recunosc faptul ca exista inca foarte multi bacauani care regreta acel spatiu de joaca pentru copii. Ce se stie mai putin, insa, este ca atunci am mobilat o suprafata aproape egala la o foarte mica distanta. Nu am demolat pur si simplu fara sa punem nimic in loc.
Atunci s-a pus problema realizarii unei mari investitii pe suprafata pe care am cedat-o. Dar nu am fost singurii. Si in 2007, actualul primar a obtinut aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal pe acel teren pentru realizarea unui complex de cladiri cu sapte etaje, plan care a fost reactualizat in 2009, impreuna cu actualul proprietar al spatiului, care voia sa obtina o finantare europeana pentru construirea unui centru de afaceri.
Actuala administratie a continuat, deci, ideea de a se realiza o investitie pe acel teren si cred ca specialistii din Primarie si-au dat seama ca nu era chiar un lucru rau.
S-ar putea, totusi, sa fi gresit atunci cand am decis sa luam spatiul, insa am judecat ca un teren situat in centrul orasului trebuie sa produca bani si prosperitate iar spatiul de joaca, dupa cum am spus, l-am mutat. Era atunci o perioada in care era o alergare continua dupa investitii si bani pentru oras.
Eram in concurenta cu Iasiul, o batalie pe care, din pacate, am pierdut-o de mult.
Am avut o problema, ca tara, cu legile revendicarilor iar administratiile locale au trebuit sa rezolve si problemele retrocedarilor. Bacaul, din pacate, a fost unul din orasele din tara in care s-a demolat foarte mult in intravilan iar tot ceea ce s-a construit in Bacau s-a facut pe terenuri care au fost expropriate. A trebuit sa dam inapoi foarte mult teren celor care au fost nenorociti de regimul comunist.
Poate ca-mi reprosez astazi, poate trebuia gasita o alta metoda, poate ar fi trebuit sa ma opun in Consiliul local fata de acest schimb de terenuri, insa, am crezut foarte mult in acest proiect si mi l-am asumat. Sper sa prind ziua in care actuala administratie sa faca acolo ceea ce ne-am propus noi.
– Cum v-a afectat cariera politica si viata acest proces?
– Cariera politica mi-am distrus-o. Nu se mai poate vorbi de o asociere intre numele Lucas si cuvantul politica. Cand esti purtat cu catuse la maini pe motive de coruptie pe la toate televiziunile, nu mai poti avea pretentia ca faci politica.
In plan personal, mi-a dat viata peste cap. Nimeni nu vrea sa colaboreze cu un corupt, nimeni nu vrea sa faca afaceri cu cineva care poate intra la inchisoare pentru foarte multi ani, nimeni nu vrea sa fie vazut cu cineva care este in conflict cu autoritatile publice si cu sistemul de stat, pentru ca DNA este o institutie nationala cu subordonare la cel mai inalt nivel din tara.
Cand in procesele noastre publice s-a adus la cunostinta ca nota informativa a SRI care a pus in miscare procesul penal este secretizata pe cea mai lunga perioada conform legii romanesti, s-a dat un aer de mafie, de nebuloasa intregii activitati pe care am prestat-o candva in administratie. Va asigur ca si cei mai buni prieteni devin sceptici in a sta de vorba cu tine cand se intampla asa ceva. Si eu cred ca asta s-a si urmarit.
– Ati reusit sa aflati de unde vi s-a tras?
– Da, astazi stiu cu precizie la nivel de minut ce s-a intamplat atunci si cine este in spatele acestei marsavii.
– Atunci a fost luata in vizor doar o parte din administratie. Erau Sechelariu, Lucas si Ifrim singurii corupti din primarie?
– Dosarul acesta a plecat impotriva lui Sechelariu cu acuzatia de subminare a economiei nationale la care s-au adaugat foarte multe acuzatii de privatizari frauduloase. Dupa arestul preventiv si dupa ce dosarul a ajuns in instanta, dosarul nu mai avea decat terenurile. Pentru perioada in care administratia Sechelariu a facut investitii in oras timp de doua mandate, procurorii DNA nu s-au sesizat. Ce-i drept, eu ma ocupam de terenuri, dar altcineva se ocupa de restul problemelor, in special de investitii.
– Credeti ca erau probleme mai mari la investitii decat la terenuri?
– Doar institutiile abilitate pot spune asta daca vor fi sesizate sau daca se vor sesiza vreodata. In ceea ce priveste schimburile de terenuri, dupa ani de procese, am demosntrat ca, cel putin eu, pe partea mea de primarie, nu eram vinovat.
Relatia cu Dumitru Sechelariu
– Care mai este relatia Dvs. cu Dumitru Sechelariu?
– Daca e s-o caracterizez din perspectiva DNA, suntem un grup infractional. Deci, cel putin, pana la finalizarea procesului, trebuie sa tin cont de asta. Daca e sa judec asa cum sta in realitate relatia mea cu el, la nivel personal, o apreciez ca pe o experienta pe care trebuie sa o ducem impreuna pana la final. Asa cum ne-am si promis in urma cu 17 ani, cand l-am cunoscut. Banuiesc ca e o relatie buna.
Bineinteles ca, in atatia ani, situatia nu a fost doar roza si procesul asta ne-a marcat in multe sensuri. Poate ne mai reprosam cateva lucruri, banuiesc ca in limitele normalului.
– Aveati posibilitatea sa va faceti viata mult mai usoara. De ce nu ati facut-o?
– Mi s-a propus sa colaborez cu institutiile statului impotriva si a lui Sechelariu si a altora. Era o aberatie: in primul rand eram pus sa sustin niste neadevaruri. Iar, in al doilea rand, chiar daca erau adevarate nu stiu daca as fi putut face asta. Imi asum tot ce am facut bun sau rau cat am lucrat in administratie. O sa vedem cum voi fi judecat pana la urma, dar, deocamdata, asta cred.
– Daca se dovedeste ca sunteti nevinovati, inseamna ca este ceva putred la mijloc…
– Dosarul acesta este un dosar politic 100%, desi sintagma circula foarte des printre cei aflati in situatia mea. Toti politicienii pe care-i vedeti la televizor trimisi in judecata spun acelasi lucru: ca li s-a inscenat un dosar politic. Eu am, insa, niste argumente cand spun asta.
Eu am, spre exemplu, la dosar, declaratiile martorilor care spun ca au fost santajati, sub amenintarea ca-si vor pierde casele, ca vor fi arestati, ca li se vor face dosare penale. La unii chiar li s-au facut dosare, in paralel, pentru ca n-au vrut sa colaboreze initial. Asta nu se cheama o ancheta menita sa stabileasca adevarul. Asta este o marsavie din partea unui sistem pus sa distruga vietile unor oameni. Asta numesc eu dosar politic.
O sa vedem la un anumit moment ca cineva va trebui sa raspunda pentru asta. Sunt oameni care spun, sub juramant in fata judecatorului, ca au fost luati de acasa noaptea, tinuti ore in sir in camere izolate la DNA Bucuresti, dupa care au inceput sa fie anchetati pentru lucruri pe care le-au facut ei cu mult timp inainte de a ne cunoaste pe noi.
Pentru ca, in final sa li se aduca la cunostinta ca sunt pasibili de dosare penale pentru infractiunile lor daca nu vor declara ceea ce doreste sa obtina DNA de la ei. Am martori care declara ca nu au scris olograf declaratiile pentru ca nu puteau – erau in varsta sau din alte motive – si le-au scris procurorii in locul lor iar in fata judecatorilor, plangand, sub juramant, au spus ca n-au declarat in viata lor asa ceva. Toate acestea sunt publice in dosarul in care ne-am judecat atatia ani de zile.
Plecand, intr-adevar, de la nota aceasta informativa a SRI, am inceput sa fim anchetati pentru fapte pe care le facusem cu ani de zile inainte. Nimeni din martorii din proces adusi de DNA nu ne-a reclamat vreodata. DNA a fost sesizat de SRI si a inceput sa faca probe din burta pentru singurul domeniu pentru care m-am ocupat eu, in jumatatea mea de primarie, mizand si pe faptul ca voi claca, eu sau Sechelariu, probabil si incercand sa obtina un dosar care sa ne ascunda multi ani din viata publica.
“Toti politicienii sunt fie santajabili, fie mult prea slabi”
-Care era miza, de ce ar fi trebuit sa dispareti din viata publica?
– In 2002 Sechelariu ajunsese la o cota de imagine si un nivel de vot direct greu de egalat in orice alt oras mare din Romania. Daca Sechelariu putea sa mobilizeze atatea voturi, putea sa ridice pretentii in urmatoarea guvernare, asa cum se practica si de atunci incoace si in actuala proaspata guvernare USL. Cei care aduc voturi din teritoriu cer din ce in ce mai multe. Sechelariu a fost unul din politicienii PSD greu sau imposibil de controlat. Lui Sechelariu nu puteai sa-i dai ordine pe linie de partid, trebuia sa negociezi cu el. Lui nu-i puteai impune de la Centru mare lucru.
Ei, in partidele politice din Romania nu se doresc astfel de oameni, nu se doresc oameni care pot controla un numar mare de voturi si nu sunt santajabili sau subordonati politic. De asta clasa politica din Romania este atat de slaba: tot ce vedeti la televizor, toti politicienii sunt fie santajabili, fie mult prea slabi.
– Totusi, a fost tinut in functie si chiar promovat cel mai bun elev al lui Sechelariu – Dragos Benea.
– A fost preferat. Din ce motive? Cred ca tocmai vi le-am spus. S-a ales ca eu si Sechelariu sa fim scosi din politica si el sa mearga mai departe. Probabil din motivele pe care le-am spus mai sus. Noi nu eram nici santajabili, nici nu prea respectam ideea de “oameni de partid”. Cu noi trebuia negociat si construit. Nu impus.
Noi faceam o altfel de politica pentru ceea ce erau dispusi politicienii sa inghita la vremea aia.
Acum, niciunul dintre noi nu cred ca mai are un viitor politic. Cel putin pana in momentul in care romanii isi vor da seama ca nu ceea ce li se ofera la fiecare rotire de cadre din patru in patru ani este solutia.
– Credeti ca daca Sechelariu ar fi castigat ultimele alegeri, Bacaul ar fi mers mai bine?
– Cu certitudine. Sechelariu nu mai venea la Primarie zi de zi de prin 2002. Practic administratia era dusa de esaloanele inferioare. Sechelariu mai voia un mandat pentru a-si termina proiectele pe care le promisese Bacaului si a anuntat cu mult timp inaintea campaniei electorale ca e ultimul mandat. Il cred. Aducerea la indeplinire a acestor proiecte era treaba mea si a echipei care era in Primarie la vremea respectiva.
Atunci se dorea rezolvarea somajului prin investitii straine directe si revigorarea industriei. Chiar daca suna asa pompos astazi, asta se dorea. Asta insemna si venituri pentru oras dar si pozitionarea Bacaului la masa “importantilor” din tara asta.
Sunt convins ca Bacaul era mult mai bine astazi. Acum, orasul Bacau este intr-o descrestere economica continua, de ani de zile. Nu mi-am putut imagina ca Bacaul va ajunge un targ prafuit intr-o Moldova nebagata in seama de Bucuresti, victima a jocurilor politice a tuturor partidelor de mucava, a intereselor personale meschine, a orgoliilor ieftine, copilaresti, fara nici o legatura cu ideea macar de propasire locala.
Pe vremurile alea, daca erai bacauan si mergeai la Bucuresti, ti se putea intampla sa fii felicitat pe strada si ti se ura succes in continuare.
Despre administratia Stavarache
– Cum vi se pare actuala administraie?
– Daca ati avea suficient timp la dispozitie, v-as spune suficiente lucruri vreo doua zile. Dar, intr-un cuvant, cred ca “patetic” se potriveste cel mai bine. Eu il cunosc pe Stavarache de foarte multa vreme, de pe vremea cand era un agent economic ca oricare altul in orasul Bacau si care avea probleme cu firma pe care o avea atunci, ca oricare alt agent economic din tara asta. Stavarache, in afara de a face, crede el, politica, mintind si atat, nu face nimic altceva. Si asta se transmite la toti cei din subordinea lui. Sunt cateva exceptii in echipa lui, si asta i-a salvat, practic, administratia. Un exemplu a fost Dragos Luchian. Si mai exista, sunt convins, oameni acolo care duc administratia intr-un “de la sine” asa. Dar nu exista nici un fel de proiect, de plan, de viitor, nici macar pe termen scurt, nu mai vorbim de termen mediu sau lung.
Stavarache nu face altceva decat sa carpeasca ce incepe sa crape de pe vremea noastra. Si cu exceptia unuia sau a doua proecte pe care le aveam si noi in plan, n-a facut nimic nou. Majoritatea proiectelor pe care le-a facut Stavarache sunt continuarea proiectelor pe care noi le validasem.
– Puteti da exemple?
– Cel mai notoriu exemplu este Spitalul municipal Bacau. Bacauanii nu prea stiu ca aveam si noi un proiect. Noi dadusem deja terenul pentru realizarea unui spital in Gheraiesti. Pe vremea noastra, spitalul urma sa se realizeze in urma unui acord intre statul roman si cel austriac, prin care autoritatile locale din cateva orase din tara puneau la dispozitie utilitatile si terenul, austriecii finantau spitalul iar statul roman, si ma refer la bugetul national consolidat, nu la cel local, platea in 25 de ani statului austriac contravaloarea.
Asta insemna un spital de 300 de paturi cu regim complet de urgente, cu helioport si cu dotarile de ultima generatie, toate pe cheltuiala, in final, a statului roman, si nu pe cheltuiala bugetului local al Bacaului.
Stavarache a dat startul unui proiect de spital municipal bazandu-se pe promisiunile politicienilor liberali, dar l-a finalizat cu bani din bugetul local. “S-a finalizat” e impropriu spus, pentru ca, desi s-a anuntat de trei ori termenul, spitalul inca nu e terminat. Si-l va folosi, sunt convins, si in campania din 2016, fara nici o problema.
Largirea si reparatia podului Serbanesti este un proiect 100% al nostru. Noi l-am usurat de piatra cubica, urma sa lucram la largire si pile in urmatorul mandat. Un alt proiect este cel al aductiunii de apa. Pe mine m-a amuzat foarte mult imediat dupa campania din 2004, cand Stavarache a anuntat ca o sa aduca apa in oras. Dar proiectul era facut, contractul de finantare era semnat de noi, dar a spus ca a adus el apa.
Un alt capitol la care a mintit cu succes si o face in continuare a fost sa se vanda in cadrul partidului ca este croitorasul cel viteaz care a omorat dragonul Sechelariu, satrapul, nenorocitul, mafiotul, marele baron local de la Bacau. Si asta l-a propulsat in structurile centrale de conducere. Asta pana cand s-au prins si sefii lui de partid ca el minte si, de fapt, a pierdut Sechelariu alegerile, nu le-a castigat el.
Pasajul de la Gara este un proiect 100% comunist, nici macar al nostru. Noi am facut proiectarea pentru pasaj, un program de expropriere pentru cateva proprietati de la intrarea in pasaj, de pe IS Sturdza si Oituz, pentru ca voiam sa-l facem mai mare. Si fara “pista de decolare” de pe strada Garii peste pasaj. Pasajul era obligatoriu si nu se putea trece la marirea si reparatia Podului Margineni fara pasajul de la IS Sturdza. Dar in proiectul nostru era facut ca lumea.
– In ce sens l-ati fi facut “ca lumea”?
– In primul rand, circulatia urma sa fie fluenta dupa normativ. Acolo, sensurile giratorii inainte de pasaj, solutiile de acces dinspre oras spre exterior sunt niste improvizatii. Accesul trebuia facut mai dinspre IS Sturdza, conform proiectului nostru, iar pasajul mai lat cu o banda pe fiecare sens. Pe strada de deasupra, in proiectul nostru pasajul fiind mai larg, incarcarea si descarcarea de pe pod se facea mult mai in lung pentru a evita situatia care este astazi.
Banuiesc ca, mai devreme sau mai tarziu, va trebui facut ca lumea.
– Bacaul are nevoie zilele astea de un viceprimar. Pe cine vedeti in fotoliu?
– In urma alegerilor din 2012, Stavarache a luat tot. Nu va avea nici cea mai mica problema sa-si puna orice fel de viceprimar are chef. Dar, daca eu as fi acuma consilier in echipa lui Stavarache, ultimul lucru pe care mi l-as dori ar fi sa fiu viceprimar. Pentru ca, din cate stiu eu, Stavarache evita de cel putin un mandat si jumatate sa semneze fie si documentele curente din Primarie. Nu mai vorbesc de cele angajante. Cu asta s-a ocupat de-a lungul timpului un viceprimar sau altul si acesta este motivul pentru care s-au mai schimbat din viceprimari, chiar in interiorul mandatelor pe care le-a avut.
Stavarache are credinta ca nu raspunde in solidar cu viceprimarii pe care i-a numit vizavi de gestiunea Primariei. Vreun avocat i-a explicat ca daca nu semneaza, nu se duce la inchisoare. Eu ii spun ca e o teorie falsa, insa, sigur, viceprimarii care sunt folositi in felul acesta de Stavarache au o problema.
Planuri de viitor
– Ce va propuneti sa faceti de acum?
– In primul rand trebuie sa termin procesul acesta definitiv si irevocabil. Odata ce se va termina asta, imi propun sa vina randul meu sa-i intreb pe altii cat de corupti sunt. Pentru ca, la vremea respectiva, se va termina un ciclu de opt ani de cercetari, anchete, cu publicitatea aferenta.
Ma intereseaza sa aflu cat de corupti sunt si altii iar, la momentul respectiv, voi avea tot dreptul sa-i intreb. Imi mai propun ca dupa acest proces sa spun adevarurile din vechea administratie si ce a urmat dupa si din perspectiva noastra. Pentru ca eu nu am vorbit. Mi s-a parut corect ca pana ce eu nu voi demonstra ca nu am probleme cu legea, sa nu vorbesc despre asta. Dupa ce se termina acest proces, am de gand sa spun adevarul despre administratie si politica asa cum l-am trait si vazut eu. Si atunci si dupa ce nu am mai lucrat in administratie.
– Chiar daca unii o sa dea cu subsemnatul pe la DNA?
– DNA este doar un organism de ancheta, nu trebuie sa sperie pe nimeni. Atata timp cat nu ai nimic de ascuns, nu vad de ce sa fie o problema cu DNA sau sa dai cu subsemnatul. Iar eu incerc sa-mi reiau viata de la zero, practic.
– Mai intrati in politica?
Daca recunoastem ca politica faci si cand mergi sa-ti negociezi la piata cumparaturile, cu certitudine. E destul de greu, dupa toate care s-au intamplat sa raman in afara politicii. Cum, la ce nivel si prin ce mijloace, ramane de vazut.
– Ce intrebare nu v-ati dori sa vi se puna referitor la administratia din care ati facut parte?
– N-as vrea sa fiu intrebat, spre exemplu, daca ii urasc de moarte pe unii din fostii mei colaboratori. Pentru ca as fi obligat sa raspund sincer.
