Diabetul zaharat este un grup de tulburări metabolice caracterizate printr-un nivel ridicat de zahăr din sânge pe o perioadă lungă de timp. Simptomele includ adesea urinarea frecventă, setea crescută și foamea crescută. Dacă este lăsat netratat, diabetul poate provoca multe complicații. Complicațiile acute pot include cetoacidoza diabetică, starea hiperglucemică hiperosmolară sau moartea. Complicațiile grave pe termen lung includ boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, boli renale cronice, ulcerații ale piciorului, leziuni ale nervilor, leziuni ale ochilor și afectarea cognitivă.
Diabetul se datorează fie pancreasului care nu produce suficientă insulină, fie celulelor organismului care nu răspund corect la insulina produsă. Există trei tipuri principale de diabet zaharat:
Diabetul de tip 1 rezultă din eșecul pancreasului de a produce suficientă insulină din cauza pierderii celulelor beta. Această formă a fost denumită anterior „diabet zaharat dependent de insulină” (IDDM) sau „diabet juvenil”. Pierderea celulelor beta este cauzată de un răspuns autoimun. Cauza acestui răspuns autoimun nu este cunoscută.
Diabetul de tip 2 începe cu rezistența la insulină, o condiție în care celulele nu răspund corect la insulină. Pe măsură ce boala progresează, poate apărea și o lipsă de insulină. Această formă a fost denumită anterior „diabet zaharat non-dependent de insulină” (NIDDM) sau „diabet cu debut la adulți”. Cea mai frecventă cauză este o combinație de greutate corporală excesivă și exercițiu insuficient.
Diabetul gestational este a treia forma principala si apare atunci cand femeile insarcinate fara antecedente de diabet dezvolta niveluri ridicate de zahar din sange.
Prevenirea și tratamentul implică menținerea unei alimentații sănătoase, exerciții fizice regulate, o greutate normală a corpului și evitarea utilizării tutunului. Controlul tensiunii arteriale și menținerea îngrijirii corespunzătoare a picioarelor și ochilor sunt importante pentru persoanele cu boală.
Pierderea în greutate poate preveni progresia de la prediabet până la diabetul de tip 2, poate reduce riscul de boli cardiovasculare sau poate duce la o remisiune parțială la persoanele cu diabet zaharat. Niciun model alimentar unic nu este cel mai bun pentru toate persoanele cu diabet zaharat. Modele alimentare sănătoase, cum ar fi dieta mediteraneană, dieta cu conținut scăzut de carbohidrați sau dieta DASH sunt deseori recomandate, deși dovezile nu susțin una față de celelalte.
Reducerea aportului global de carbohidrați pentru persoanele cu diabet a demonstrat cele mai multe dovezi pentru îmbunătățirea glicemiei și pentru persoanele cu diabet zaharat tip 2 care nu pot îndeplini țintele glicemice sau unde reducerea medicamentelor antiglicemice este o prioritate scăzută. Dietele foarte scăzute în carbohidrați sunt o abordare viabilă. Pentru persoanele supraponderale cu diabet zaharat de tip 2, orice dietă care atinge pierderea în greutate este eficientă.
Pentru persoanele supraponderale și obeze cu diabet zaharat, cel mai important aspect al oricărei diete este acela că are ca rezultat pierderea grăsimii corporale. Pierderea grăsimii corporale s-a dovedit că îmbunătățește controlul glicemiei și scade nivelul insulinei.
Recomandarea cea mai convenită este ca dieta să aibă un nivel scăzut de zahăr și carbohidrați rafinați, în timp ce relativ bogată în fibre alimentare, în special fibre solubile. De asemenea, persoanele cu diabet ar putea fi încurajate să-și reducă aportul de carbohidrați care au un indice glicemic ridicat (GI), deși sunt necesare dovezi suplimentare pentru această recomandare.
Cu toate acestea, în cazurile de hipoglicemie, se recomandă să aibă alimente sau băuturi care pot crește rapid glucoza din sânge, cum ar fi o băutură sportivă zaharoasă, urmată de un carbohidrat cu acțiune lungă (cum ar fi pâinea de secară) pentru a preveni riscul de hipoglicemie suplimentară. Dacă nu te pasionează dieta, ar fi bine să afli cum scapi de burtă.
Compoziția dietei
Persoanele cu diabet zaharat pot mânca orice aliment pe care și le doresc, de preferință o dietă sănătoasă cu niște carbohidrați, dar trebuie să fie mai conștienți de conținutul de carbohidrați din alimente și să evite zaharurile simple precum sucurile și băuturile îndulcite cu zahăr. Pentru persoanele dependente de injecțiile de insulină (atât tipul 1 cât și unii diabetici de tip 2), este util să mănânce o cantitate constantă de carbohidrați pentru a ușura gestionarea zahărului din sânge.
Macronutrienți
Până în prezent, nu există un consens asupra faptului că consumul unei diete constând din vreo compoziție macronutrientă specială (adică raportul dintre grăsimi, proteine și carbohidrați din dietă) este mai benefic pentru diabetici. Cu toate acestea, cercetarea dietelor diabetice este limitată datorită naturii cercetării nutriționale. Studiile din acest spațiu tind să fie observaționale, spre deosebire de cele experimentale, de durată relativ scurtă și au o conformitate relativ slabă datorită dificultății de a controla dietele participanților la studiu la toate orele zilei pentru perioade îndelungate de timp. Astfel, în viitor, sunt necesare mai multe studii multicentru la scară largă pentru a defini în continuare recomandările.
Carbohidrați
Carbohidrații includ zaharuri, amidonuri și fibre. Aceste alimente au cel mai mare impact asupra nivelului de zahăr din sânge, odată ce sunt consumate, acestea sunt defalcate în zaharuri care se absorb în intestinul subțire. Asociația Americană pentru Diabet (ADA) nu recomandă o cantitate specifică de consum de carbohidrați pentru dietele diabetice. Nu se recomandă utilizarea fructozei ca îndulcitor adăugat deoarece poate afecta negativ lipidele plasmatice. Nu există o cantitate minimă necesară de carbohidrați dietetici zilnici, deoarece organismul poate produce glucoză prin diferite procese metabolice, inclusiv gluconeogeneza și glicogenoliza. Nu același lucru este valabil pentru proteine și grăsimi, deoarece ambele conțin componente constitutive care sunt esențiale și nu pot fi sintetizate prin metabolismul uman.
ADA abordează, de asemenea, indicele glicemic și încărcarea glicemică a alimentelor, în ceea ce privește diabeticii, dar refuză să facă recomandări specifice datorită utilității clinice neclare. Cu toate acestea, metaanalizele incluzând cea mai recentă revizuire sistematică Cochrane au descoperit că un regim alimentar cu indice glicemic scăzut duce la un control mai bun al glicemiei, măsurat prin hemoglobină A1c glicată (HbA1c), precum și cu mai puține episoade hipoglicemice.
Fibre
Există unele dovezi că consumul de fibre alimentare ajuta la controlul nivelului de zahăr din sânge; cu toate acestea, ADA nu recomandă niciun fel de obiective diferite pentru aportul de fibre pentru diabetici în comparație cu non-diabeticii.
Grăsimi
ADA nu face o recomandare specifică cu privire la cantitatea totală de grăsime care ar trebui consumată de diabetici zilnic. Studiile au arătat că dietele care au înlocuit carbohidrații cu grăsimi au arătat un control glicemic îmbunătățit și profiluri de lipide din sânge îmbunătățite (concentrație crescută de HDL și scădere a trigliceridelor) în comparație cu dietele cu conținut scăzut de grăsimi. ADA recomandă evitarea tuturor alimentelor care au surse artificiale de grăsimi trans, dar rețineți că o cantitate mică de grăsimi trans care apar în mod natural în carne și lactate nu reprezintă un motiv de îngrijorare.
Colesterol
În acest moment, ADA nu are o recomandare specifică pentru aportul de colesterol dietetic. Nu a fost stabilită o legătură cauzală între consumul de colesterol dietetic și bolile cardiovasculare.
Proteine
Nu există dovezi că dietele cu conținut scăzut de proteine îmbunătățesc funcția renală. Nu există nicio dovadă că persoanele cu boală renală indusă de diabet trebuie să restricționeze aportul de proteine mai puțin decât aportul unei persoane obișnuite.