Macroul, cu toate că este un pește al cărui consum este benefic atât pentru organismul uman, cât și pentru protejarea altor specii de pește decimate de pescuitul intensiv (tonul, de exemplu), nu prea este iubit și văzut pe mesele noastre. Din mai multe motive. Unul din ele ar fi că, de cele mai multe ori, îl găsim doar congelat (întreg sau numai trunchiul) și atunci arată ca și cum ar fi fost capturat în secolul trecut.
Un alt motiv de respingere îl reprezintă mirosul greu și persistent care rămâne în bucătării în urma prăjirii sau frigerii acestuia. Acest ultim impediment dispare dacă ne gândim să preparăm macroul pe grătar, în aer liber. Când am găsit macrou proaspăt la pescărie, am luat două bucăți: pe una am pregătit-o pe loc, iar pe cealaltă am congelat-o și am păstrat-o pentru luna mai, luna grătarelor în aer liber.
