La Sala de Lectura Fond Documentar si Patrimoniu a Bibliotecii Judetene “Costache Sturdza” din municipiul Bacau, are loc miercuri, 10 iulie a.c., o expozitie de carte realizata de bibliotecarul Iulia Lucaci, cu ocazia comemorarii a 75 de ani de la trecerea la cele vesnice a celei care a fost una dintre cele mai proeminente figuri ale istoriei si culturii romanesti, simbol al verticalitatii, inteligentei, frumusetii si darzeniei, o legenda a istoriei poporului nostru: Regina Maria a Romaniei (1875 – 1938), sotia Regelui Ferdinand I al Romaniei, supranumit si “Intregitorul”.
“Evocarea unor astfel de momente este foarte importanta nu doar pentru cunoasterea trecutului acestui neam atat de incercat de vicisitudinile istoriei, a valorilor sale, cat si pentru o mai buna receptare din partea tinerei generatii a reperelor morale si spirituale ale poporului roman, cele care au stat la baza consolidarii noastre identitare. Personalitate complexa, Regina Maria a Romaniei si-a legat numele de numeroase acte de binefacere, iar in timpul Primului Razboi Mondial a participat activ pe front, incurajand si mobilizand soldatii aflati in transee. In 1917, a intreprins cateva vizite si pe frontul de la Targu-Ocna, iar in 1928, tot aici, a participat alaturi de fiul sau, Regele Carol al II-lea, la festivitatea de inaugurare a Monumentului Eroilor de pe muntele Magura. Sa nu uitam ca opera literara a reginei Maria, care a participat inca de la inceput la viata culturala romaneasca, insumeaza peste 25 de volume, scrise intre anii 1912 si 1933. Printre acestea se pot cita ‘Crinul vietii’, ‘Minola’, ‘Lulaloo’, ‘Copila cu ochi albastri’, ‘Stella Maris’ si ‘Povestea vietii mele’, o parte dintre acestea fiind expuse in cadrul expozitiei la care va invitam sa participati”, a spus dna Gabriela Muraru, directorul bibliotecii.
Atitudinea deschisa si ferma, diplomatia de care a dat dovada Regina Maria intr-o epoca in care implicarea femeilor in politica sau societate era privita cu indoiala, au facut-o legendara prin cutezanta cu care i-a cerut prim-ministrului francez Clemanceau in 1919, ajutorul pentru ca Romaniei sa-i revina la incetarea ostilitatilor din Primul Razboi Mondial, Transilvania pana la Tisa si Banatul. Clemanceau, supranumit si “Tigrul”, i-ar fis spus atunci: “Madame, ceea ce cereti este partea leului!”, raspunsul reginei fiind unul fara ezitare: “Este ceea ce leoaica cere tigrului!”
Comportamentul sau demn, devotamentul pe care l-a demonstrat fata de patrie si popor, razbat dintr-o fraza desprinsa din memoriile sale, asternute cu migala pe hartie: “Viata mea a fost intensa si plina, experientele mele, diverse si cu siguranta deloc serbede, chiar daca lumina si umbra s-au jucat mereu cu ea. A fost viata unei femei care n-a uitat niciodata ca era femeie, desi de multe ori a avut de jucat rol de barbat.“
Persoana de-a dreptul fascinanta, cu un stil original de viata, Regina Maria a fost si o mare iubitoare de arta: a colectionat si a creat lucrari artistice, si-a decorat interioarele si exterioarele cladirilor in care a locuit, fiind totodata si unul dintre promotorii curentului “Art Nouveau”; a militat pentru interesele Romaniei in plan extern, demonstrand abilitati de fin diplomat, un adevarat ambasador al tarii, cum putini au existat in istorie. Dar inainte de toate, a fost o regina care si-a iubit tara de adoptie, pe care a considerat-o tara ei si pentru care, a facut totul pentru a o reantregi, a-i reda sperantele de mai bine. Ce poate fi mai edificator, decat propriul testament in care spunea:
“Tarii mele si Poporului meu,
Cand veti ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tacerii vesnice, care ramane pentru noi o mare taina. Si totusi, din marea dragoste ce ti-am purtat-o, as dori ca vocea mea sa te mai ajunga inca o data, chiar de dincolo de linistea mormantului. Abia implinisem 17 ani, cand am venit la tine; eram tanara si nestiutoare, insa foarte mandra de tara mea de bastina, si am imbratisat o noua nationalitate, m-am straduit sa devin o buna Romanca. La început n-a fost usor. Eram straina, într-o tara straina, singura între straini. Dar prea putini sunt aceia cari se reculeg sa cugete cât de grea este calea, pe care o Principesa straina trebuie s-o parcurga ca sa devie una cu noua tara în care a fost chemata. Am devenit a voastra prin bucurie si prin durere. Privind înapoi e greu de spus ce a fost mai mare: bucuria ori durerea? – cred ca bucuria a fost mai mare, dar mai lunga a fost durerea.(…) Nimeni nu e judecat pe drept cat traieste: abia dupa moarte este pomenit sau dat uitarii. Poate de mine va veti aminti deoarece v-am iubit cu toata puterea inimei mele si dragostea mea a fost puternica, plina de avant: mai tarziu a devenit rabdatoare, foarte rabdatoare. (…) Te binecuvantez, iubita Romanie, tara bucuriilor si durerilor mele, frumoasa tara, care ai trait in inima mea si ale carei carari le-am cunoscut toate. Frumoasa tara pe care am vazut-o intregita, a carei soarta mi-a fost ingaduit sa o vad implinita. Fii tu vesnic imbelsugata, fii tu mare si plina de cinste, sa stai vesnic falnica printre natiuni, sa fii cinstita, iubita si priceputa.
(…) N-am nici o avutie sa va las, ceiace cu atâta marinimie mi-ati daruit am cheltuit între voi: am înfrumusetat acele locuri unde mi-a fost dat sa traiesc. Daca toate cele frumoase iti vor aminti de mine, atunci voi fi îndeplin raspaatita de dragostea ce ti-am daruit-o, fiindca frumosul mi-a fost un crez. (…) Iubiti si fiti folositori unul altuia caci asa trebuie sa fie. (…) Iert pe cei cari m-au facut sa sufar. Rog pe cei carora involuntar le-as fi gresit sa ma ierte caci nu am voit sa fac rau nimanui. (…) Acest testament a fost facut scris, datat si semnat cu mâna mea la Tenka-Juvah, Balcic, astazi, joi, 29 iunie 1933.
Maria, Regina Romaniei”.
Ca o trasatura definitorie a celei care a fost Regina Maria a Romaniei, voi reproduce in final cele spuse despre aceasta, de istoricul si scriitorul francez Philippe Delorme, un specialist in domeniul dinastiilor regale: “Surâsul sau luminos a stralucit în tenebrele Primului Razboi Mondial; Maria a României s-a remarcat prin eroism si majestate. Ea a fost mama ranitilor si sufletul României”.
P.S. Potrivit unui sondaj online realizat in 2012 de catre Ziare.com, alegand dintre 10 personalitati feminine de marca ale Romaniei, cititorii site-ului au hotarat in marea lor majoritate (4.486 din 9.540 care au raspuns sondajului) ca Regina Maria a Romaniei ar merita sa apara pe bancnotele leului romanesc, in semn de respect si recunostinta pentru eforturile sale puse in slujba tarii, pentru dragostea si devotamentul de care a dat dovada fata de poporul roman. Pe locul doi in clasament s-a situat Ecaterina Teodoroiu (1894-1917), eroina care s-a jertfit pe campul de lupta la doar 23 de ani, iar pe cel de-al treilea, cercetatoarea Ana Aslan (1897-1988), inventatoarea celebrului “Gerovital”, cunoscut ca “elixirul tineretii”, un miracol “made in Romania”.
Romulus Dan Busnea
