Fiecare familie are propriile tradiții de Crăciun ori de Anul Nou. La noi, de vreo câteva decenii, în prima zi a anului, undeva pe la ora prânzului (GMT – 2h), frați, cumnați, soacre, uneori și fii & fiice + nepoți (nephews not grandchildren), vin să ne sorcovească.
Și “Sorcova Vesela!” se sfârșește (din nou) printr-o masă mare, plină cu bucate. Pe măsura trecerii anilor, m-am învățat ca să pregătesc cu un an înainte bucatele pentru masa respectivă. N-am avut reclamații pentru că le-am servit bucate din anul anterior (încă). Pentru ziua primă din ianuarie 2018 am pregătit, din timp, niște rulade furate de la alți bloggeri culinari (găsiți rețetele aici și aici), o mixtură de ciuperci cu sos de usturoi, nelipsitul Salam de Sibiu, precum și o friptură pretabilă la reîncălzire, a cărei modalitate de preparare am descris-o mai la vale, friptură bazată – în mare – pe ce-am comis aici. De deserturi s-a ocupat consoarta, deci nu mă bag. Am avut, evident și șampanie (alta decât cea pe care am destupat-o la trecerea dintre ani).
Articol integral, aici.
