Noi informații cu privire la traseele turistice din stațiunea Slănic-Moldova, zona munților Nemira

M1

La începutul acestei săptămâni, salvatorii montani din cadrul Serviciului Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău au terminat marcarea și amenajarea unui nou traseu în Munții Nemira. Astfel, turiștii care vizitează stațiunea Slănic-Moldova au de acum la dispoziție un nou traseu de drumeție montană.

Traseul pornește de la baza pîrtiei de schi Nemira, urcă lin pe partea stângă a pârtiei până la partea superioară a acesteia. De aici, după o scurtă pauză, în care admirăm panorama superbă cu munții din jur, ne continuăm traseul prin pădure, urmărind marcajul cu triunghi albastru. Pădurea este un amestec de fag și molid, iar dacă înaintăm în liniște putem avea șansa să vedem căprioare, veverițe sau chiar cerbi. Nu după mult timp, ajungem în cel mai înalt punct de pe traseu, situat într-o șa care desparte vârful Cerbului de culmile din est. Suntem la altitudinea de 795 m și de aici coborâm spre Valea Dobru, în aceeași pădure frumoasă și sălbatică. Coborârea nu este abruptă, dar trebuie să fim atenți la marcaje.

Ultima porțiune din traseu este comună cu traseul marcat cu cruce albastră, care vine din satul Hârja, comuna Oituz, pe un drum puțin deranjat de o recentă exploatare forestieră din zonă. După ce ieșim pe Valea Dobru, mai avem doar câteva sute de metri până la parcul central al stațiunii. Recomandăm traseul tuturor turiștilor care ajung în Slănic-Moldova.

Date tehnice:
Marcaj: Triunghi albastru;
Lungime: 5 km;
Altitudine minimă: 470 m;
Altitudine maximă: 795 m;
Timp de parcurs: 2 – 2 ½ ore;
Grad de dificultate: ușor.

Iată și alte detalii cu privire la traseele turistice montane din Munții Nemira puse la dispoziția turiștilor de către Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău:

1. Traseul 300 de scări.
Slănic-Moldova – Culmea Dobrului – Popasul turistic Slănic-Moldova – Slănic-Moldova.
Marcaj: triunghi roşu
2 – 2 h și 30 min.
Traseul începe la intrarea pe aleea izvoarelor, după care traversăm un pod peste râul Slănic, şi începem să urcăm pe treptele amenajate, pantele nordice ale muntelui Dobru. Poteca urcă în mici serpentine prin pădurea de amestec în care predomină coniferele, şi după ce se termină treptele ajungem pe un mic pinten stâncos descoperit, de unde avem vizibilitate spre culmea principală a Munţilor Nemira. Au trecut cca. 20 min. de la plecarea din Valea Slănicului. Continuăm să urcăm pe creastă şi după cca. 45 min. de la plecare depășim cota maximă a traseului (795 m) pe Muntele Dobru, și coborâm ușor în șa urmărind partea vestică a culmii. După înca 10 min. poteca părăsește culmea, la început mergând pe curba de nivel, după care coboară spre dreapta până în frumoasa poiană a Căprioarei, la capătul căreia traversăm pârâul Slănic, pe un pod metalic recent renovat.
De la Poiana Căprioarei până la punctul de plecare unde închidem circuitul mai sunt 2,5 km pe care-i parcurgem astfel: pe șosea până la confluența Slănicelului cu Slănicul, și în continuare, pe lângă Cascada și Cheile Slănicului.
Traseu ușor.
Iarna necesită echipament adecvat.

2. Slănic-Moldova – Valea Uzului
Slănic-Moldova – Culmea Căprioarei – Vârful Şandru Mare – Şaua Nemirei – Vârful Nemira Mare – Vârful Farcu Mare – Vârful Farcu Mic – Valea Uzului (Cascada Nasolea Mare)
Marcaj: bandă albastră
9 – 10 ore
Traseul traversează culmea principală a Munţilor Nemira, peste Şandru Mare, de la est la vest, din Valea Slănicului până în Valea Uzului. Este cea mai accesibilă cale de pătrundere în zona înaltă a Munţilor Nemira din staţiunea balneoclimaterică Slănic-Moldova.
Marcajul bandă albastră începe din dreptul fostului camping ,,Rai”, de unde ne angajăm spre dreapta pe un drum ce urcă uşor aproximativ 50 m, după care intrăm pe poteca care traversează un vâlcel şi urcă în continuare pe pantele estice ale culmii Căprioara. După aproximativ 11 ore de urcare întâlnim cotul unui drum forestier pornit din Valea Slănicului, pe care înaintăm 20 – 30 m, după care intrăm spre dreapta, pe poteca care urcă spre culmea principală. Urcăm prin pădurea de molizi tineri şi în circa 40 min. ieşim într-o poiană de unde admirăm obârşia văii Slănic şi zona sudică a Munţilor Nemira. Trecem pe lângă stâna amplasată în stânga potecii şi ne continuăm traseul prin pădurea de conifere. Nu după mult timp ne intersectăm cu traseul bandă roşie care vine dinspre Oituz.
Până aici am făcut cca. 3 ore. Facem dreapta pe creasta principală, conduşi de cele două marcaje, bandă albastră şi bandă roşie, şi după cca. 10 min. ne intersectăm cu marcajul punct roşu, care în 5 min. ne conduce până pe Vârful Şandru Mare (1.640 m). Aici găsim un refugiu metalic unde ne putem adăposti în caz de vreme rea. După o binemeritată pauză revenim pe creasta principală şi continuăm traseul nostru pe bandă albastră. Poteca ocoleşte pe la vest Vârful Nemira Mică (1.627 m), şi după o uşoară coborâre ajungem în Şaua Nemirei
(1.440 m). În aproximativ o jumătate de oră ajungem sub Vârful Nemira Mare (1.649 m), părăsim poteca, şi în cca. 10 min. ajungem pe vârf. Şi aici suntem întâmpinaţi de urmele luptelor din Primul Război Mondial. Pe vârf este amplasată o cruce metalică. Ne bucurăm de o privelişte măreaţă, într-un tur de orizont complet: spre nord, culmea principală cu vârfurile Farcu Mare şi Farcu Mic, iar la orizont, peste Valea Uzului, Munţii Ciucului; spre est, Plaiul Ciungetului; spre sud, culmea principală cu vârfurile Nemira Mică şi Şandru Mare; spre vest, Valea Apa Roșie, iar la orizont Munţii Repatului şi Munţii Bodoc.
De pe Nemira Mare coboară o potecă de legatură pe versantul estic, spre traseul care coboară pe Plaiul Ciungetului spre lacul Bălătău și Sălătruc. Această potecă de legatură nu este marcată, dar este inclusă în planurile de marcare ale Serviciului Public Judeţean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău. De pe vârf coborâm înapoi pe poteca noastră marcată cu bandă albastră, pe care mai avem de mers cca. 4 ore pâna la Valea Uzului. După o oră ajungem pe Vârful Farcu Mare (1.498 m), de unde admirăm imaginea impresionantă a lacului de acumulare Poiana Uzului. Continuând traseul nostru, trecem pe lângă Vârful Farcu Mic, părăsim culmea principală și începem o coborâre cu o diferență de nivel de cca. 700 m până în Valea Uzului.
Ajungem la DJ 123, pe care mergem aprox. 400 m și sosim la podul peste râul Uz, aproape de coada lacului de acumulare Poiana Uzului.
Traseu de dificultate medie.
Necesită echipament adecvat sezonului şi cunoştinţe de orientare turistică.
Atenţie! Traseul este în curs de refacere.

3. Slănic-Moldova – Sălătruc
Slănic-Moldova – Muntele Pufu – La Sălărie – Muntele Cleja – La Strigoi – La Argintărie – PLaiul Ciungetului – Streaja Mică – Lacul Bălătău – Sălătruc
Marcaj propus: bandă galbenă ( fost bandă albastră)
9 – 10 ore
Traseul face legătura între Slănic-Moldova şi Sălătruc, traversând culmile secundare ce se formează spre est din culmea principală, precum şi văile dintre acestea. Sunt traversaţi perpendicular, în ordine:
Muntele Pufu, Valea Dofteanei, Muntele Cleja, Valea Ciungetului şi pârâul Izvorul Negru.
Traseul începe din partea opusă a intrării principale a hotelului Venus, pe lângă o fostă centrală termică abandonată. Poteca se distinge destul de clar la urcarea pe Muntele Pufu. După circa o oră de mers ocolim Vârful Pufu (1.047 m) şi schimbăm brusc direcţia, coborâm spre vest, trecem pe lângă cantonul silvic şi ieşim la podul peste râul Dofteana, în Poiana La Sălărie (610 m). Ne continuăm traseul urcând pe pârâul Sălărie pănă la bifurcaţia văii, după care urcăm pe piciorul dintre văi.
După circa o oră ajungem pe culmea Muntelui Cleja și ne continuăm drumul spre nord-vest, pentru a prinde drumul forestier de pe malul drept al pârâului Strigoi, iar apoi coborâm până la confluența cu pârâul Argintărie. Urmăm drumul forestier pe malul pârâului Argintărie pâna la locul numit ,,La Argintărie” (altitudine 820 m), de unde ne angajăm pe serpentinele altui drum forestier care ne poartă în urcuș pe pantele sudice ale Culmii Ciungetului, și de la un cot al său, pe lăngă un podeț, îl părăsim pentru a urma o potecă care ne scoate în culme în cca. 10 min. Urmărim poteca de pe Plaiul Ciungetului în direcția nord- est. Dupa circa 2 ore, marcajul coboară brusc din culme spre vest, în Valea Izvorul Negru. Poteca coboară în pădure o pantă înclinată, printre blocuri de stâncă, trece pe lângă o baltă și ne scoate la drumul forestier de la Izvorul Negru, lângă lacul Bălătău, în prezent colmatat.
Lacul Bălătău este monument al naturii, barajul său fiind creat în mod natural, prin alunecarea unui versant, în anul 1883. Până în centrul satului Sălătruc mai avem cca. 1 oră de mers pe drum forestier.
Traseu în curs de refacere.
Marcajul este aproape inexistent pe toata lungimea traseului; din această cauză nu este recomandat decât celor cu cunoştinţe solide de orientare pe munte. Planul pentru remarcare prevede schimbarea fostei benzi albastre cu bandă galbenă, pentru a nu se crea confuzie cu traseul marcat cu banda albastră care urmează creasta principală a Nemirei.

4. Şaua Nemirei
Slănic-Moldova – Valea Pufu – Vârful La Cireş – Șaua Nemirei
Marca: cruce albastră
4 – 5 ore
La confluența Slănicului cu pârâul Pufu urmăm drumul forestier de pe valea acestuia din urmă, aproximativ 3 km. Din capătul acestuia prindem o potecă care urmăreşte cursul pârâului şi la final urcă o coastă pe partea dreaptă, printr-o pădure deasă de molid.
Intersectăm drumul forestier care coboară în Valea Dofteanei, şi după ce îl traversăm intrăm în pădure şi urcăm piciorul de munte spre vârful La Cireş. La cca. 1 oră de drum prin pădure sosim pe Vârful La Cireş (1.063 m), la piramida geodezică.
Vârful este acoperit de pădure şi în jur descoperim urme ale războiului, tranşee sau amplasamente de tunuri. Traseul își schimbă direcţia către sud cca. 200 m prin pădurea rară şi coboară apoi spre dreapta, în Valea Dofteanei. Vom urma drumul forestier până la pârâul Ţiganca (drumul mai continuă doar cca. 300 m). Poteca urcă pe pantă în lungul malului stâng al pârâului, şi în cca. 30 min. ajungem în Poiana La Tablei. După încă 20 min. ieşim pe culmea principală a munţilor, în Şaua Nemirei (1.440 m), unde ne intersectăm cu traseul marcat cu bandă albastră. La 20 – 30 m de şa găsim un izvor din care ne putem aproviziona cu apă. ,,Poarta Vânturilor”, așa cum este numită zona de către oamenii acestor locuri, desparte vârful Nemira Mică (1.627 m), la sud, de vârful Nemira Mare (1.649 m), la nord.
Traseu de dificultate medie.
Necesită echipament adecvat sezonului şi cunoştinţe de orientare turistică.
Atenţie! Traseul este în curs de refacere.

5. Vârful Nemira Mare – Joncţiunea cu traseul 3 (traseu de legătură)
Marcaj propus: cruce galbenă
1 oră
Traseul urmează să facă legătura între traseul de creastă marcat cu bandă albastră şi magistrala care traversează culmile secundare care va fi marcată cu bandă galbenă. Traseul (nemarcat încă) coboară pe o potecă chiar de pe Nemira Mare și urmând culmea secundară Plaiul Ciungetului se intersectează cu traseul care vine dinspre Argintărie şi coboară pe culme spre Lacul Bălătău.
Atenţie! Traseu încă nemarcat.
Necesită echipament adecvat sezonului şi cunoștinţe de orientare turistică.

6. Slănic-Moldova – platoul de sub Vârful Cerbului
Marcaj : cerc roşu
30 – 40 min.
Traseul porneşte pe valea Dobru şi după cca. 300 m parcurşi pe drum, după un pod facem brusc spre stânga şi începem urcarea printr-o pădure frumoasă de fag şi molid. Poteca este largă, panta destul de lină, marcajul este foarte vizibil, ceea ce face ca traseul sa fie accesibil oricărui vizitator al staţiunii Slănic-Moldova. Odată ajunşi pe platou ni se deschide o superbă panoramă a staţiunii. Ne încărcăm plămănii cu aerul curat, ne odihnim pe băncile montate inspirat pe platou, bucurându-ne de frumuseţea acestor locuri binecuvântate.
Traseu uşor.
Iarna necesită echipament adecvat.

7 . Pârtia de schi Nemira – Valea Dobru – Parc Slănic-Moldova
Marcaj: triunghi albastru
2 – 2 h și 30 min.
Traseul porneşte de la baza pârtiei Nemira, ajunge pe Valea Dobru şi de aici, la parcul din centrul staţiunii Slănic Moldova.
Necesită echipament adecvat sezonului şi cunoştinţe de orientare turistică.

Alarmare SALVAMONT – Număr Bază Salvamont Slănic-Moldova: 0731 732 200;
0SALVAMONT 0725 826 668 – Număr de alarmare directă a echipelor Salvamont şi obţinere de informțaii despre zonele montane.
Apelul se iniţiază formând pe telefon tastele corespunzatoare cifrei 0 şi literele
s a l v a m o n t , respectiv, numarul 0725 826 668, număr de telefon valabil pentru întreg teritoriul ţării si taxabil la tarif normal. Dispeceratul Național Salvamont preia apelul, identifică zona în care s-a produs accidentul sau despre care se solicită informaţii și apoi stabileşte legătura directă între solicitant şi echipa Salvamont, care poate oferi informaţii sau care acţionează în zona respectivă.
Serviciul este non-stop şi este oferit de Vodafone, partener al Asociatiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România.
Număr unic de urgență 112 – este numărul pe care vă recomandăm să îl folosţi doar pentru anunțarea de accidente.
Codul internațional de semnalizare pe munte în caz de pericol
* Semnalele emise în caz de pericol pot fi luminoase, vizuale sau acustice.
* Se lansează câte 6 semnale, din 10 in 10 secunde, timp de un minut; între ele se face o pauză de un minut-două. Pentru răspuns se utilizează 3 semnale pe minut, urmând un minut de pauză.
* Confirmarea că semnalul de alarmă a fost recepţionat se face prin emiterea a 3 semnale pe minut – acustice, vizuale sau luminoase, fiecare lansate la 20 de secunde unul de altul.
* Cel care cere ajutor trebuie să continue să dea semnale până cei ce îi vin în ajutor ajung la el.
* Cel care a recepţionat semnalul de chemare în ajutor este obligat, după ce a răspuns celui care l-a lansat, să transmită alarma formaţiilor ,,Salvamont” sau să alerteze cea mai apropiată cabană, staţie meteorologică sau orice altă unitate care ar putea transmite alarma mai departe.

Sfaturi Salvamont pentru turiştii care se deplasează pe trasee montane în sezonul de vară:

* 1. Înainte de plecarea în excursie informaţi-vă despre: traseul pe care doriţi să-l parcurgeţi şi gradul de dificultate al acestuia, starea vremii şi programul de funcţionare al cabanelor.
* 2. Plecaţi pe munte cu echipament adecvat pentru traseul ales şi cu harta zonei. Nu uitaţi să puneţi în rucsac lanterna cu baterii de schimb, telefonul mobil, busola şi trusa de prim-ajutor medical.
* 3. Evitaţi să plecaţi singur la drum! Anunţaţi la plecare cabanierul sau Salvamontul asupra traseului pe care doriţi să îl urmaţi şi înscrieţi-vă în registrul de trafic al turiştilor.
* 4. Alegeţi traseele în funcţie de pregătirea fizică şi psihică a celui mai slab din grup.
* 5. Folosiţi doar traseele marcate, urmărind marcajele şi indicatoarele de traseu.
* 6. În cazul apariţiei unor dificultăți pe traseu sau a înrăutăţirii vremii retrăgeţi-vă la cea mai apropiată cabană.
* 7. Nu consumaţi băuturi alcoolice înainte şi în timpul drumeţiilor.
* 8. Nu deterioraţi amenajările turistice, marcajele şi indicatoarele. Respectaţi monumentele naturii şi ariile naturale protejate. Nu aruncaţi deşeuri în zona montană. Nu faceţi focul în pădure şi pe păşunilr alpine.
* 9. În caz de accident reacţionaţi prompt şi eficient, pentru a proteja şi asigura accidentatul. Sunaţi la 112 sau la Dispeceratul Naţional Salvamont, la numărul de telefon 0Salvamont (0725 826 668) specificând următoarele: numele dumneavoastră, locaţia montană, ce s-a întâmplat, câte persoane au nevoie de ajutor, când s-a produs accidentul şi locul unde se găsesc persoanele accidentate.
* 10. În caz de rătăcire păstraţi unitatea grupului. Rămâneţi treji şi conștienţi, mişcaţi-vă pe loc pentru a preveni hipotermia şi nu consumaţi alcool. Anunţaţi 112 sau Dispeceratul Naţional Salvamont.

(Sursa: Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău)

1 COMENTARIU

  1. In sfârșit v-ați gândit să promovați turismul montan. V-ar trebui un ghid. Pe vremuri, de exemplu, la Băile Herculane, se organizau astfel de trasee cu turiștii din stațiune, coordonați de un ghid, care le xplica fiecare punct geografic, le vorbea despre flora si fauna locului.
    Vă doresc succes!
    Earnest

Comments are closed.