Revin în rândurile ce urmează la un subiect pe care mulți îl consideră delicat, căci vezi Doamne, nu e bine, nu e normal săi-i deranjăm pe adepții corectitudinii politice, pe unii dintre conducătorii unor instituții sau institute, care prin luările de poziție, propunerile și ideile vehiculate încearcă să impună opiniei publice (și nu pe calea adevărului istoric, ci prin tehnici manipulative), o altă percepție asupra a tot ceea ce înseamnă valoare, identitate culturală și spirituală, una ce reflectă înainte de toate, o atitudine total antiromânească, contrară principiilor fundamentale ale unui stat de drept democratic, liber și nesupus.
Din păcate, constat încă o dată că procesul de imbecilizare și manipulare la care este supus acest popor se înscrie într-un trend ascendent, iar faptul că tot mai mulți dintre noi halsec direct și rapid tot ce li se pune pe tavă (fie că informațiile oferite sunt sau nu veridice, ca să nu mai spun de lipsa unei abordări lucide, logice și obiective, bazată pe fapte, mărturii și documente reale), denotă o situație de-a dreptul îngrijorătoare, ce poate avea repercusiuni grave pentru evoluția viitoare a societății românești.
Este vorba despre un proiect de lege ajuns pe masa Parlamentului României, cu referire la
,,modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii”. Mai simplificat, este vorba de condamnarea și ștergerea definitivă din dicționarul român și din manualul de istorie al termenului de legionar-legionarsim și al ideolgiei legionare. Eu, ca unul ce nu am făcut niciodată parte din vreun partid politic nici înainte și nici după `89, și nici nu am înclinat spre extremele vreunei doctrine, fie ea istorică, filosofică, politică, spirituală sau religioasă, nu doresc altceva decât să trag un nou semnal de alarmă asupra pericolului ce-l reprezintă pentru evoluția viitoare a nației noastre, tot felul de procese intentate societății românești, prezentului și trecutului ei istoric, ca practici tot mai des folosite în lupta ideilor, fapt relevat printre alții și de scriitorul francez Jean Sévillia, după care ,,orice opozant poate fi atacat nu pentru ce gândeşte, ci pentru gândurile care-i sunt atribuite”, catalogând un astfel de proces de intenție drept o formă de ,,terorism intelectual” (idee adaptată și preluată din apelul adresat societății civile de către toți cei care se opun proiectului de lege mai sus menționat).
,,În cazul iniţiativei legislative de faţă este vorba de ceva mult mai grav: anume de tentativa de interzicere a tuturor modurilor de manifestare ale ideologiei legionare, inclusiv simpla exprimare a opiniilor. Acest fapt nu poate reprezenta prin urmare decât o încălcare şi mai evidentă a principiilor universale ale drepturilor omului recunoscute de instanţele internaţionale. Nedrept, pentru că elimină din circuitul public o serie de personalităţi-reper ale vieţii culturale, ştiinţifice şi religioase româneşti, dimpreună cu operele lor. Multe dintre aceste personalităţi, care au aderat în perioada interbelică la Mişcarea Legionară, au fost interzise în timpul regimului comunist. Acum urmează să ne lipsim din nou de rodul gândirii lor şi de exemplul faptelor lor bune, pe simplul motiv că au făcut parte din Mişcarea Legionară, fără ca să li se poată imputa vreo vină din punct de vedere legal.Condamnabil, pentru că România va fi lipsită de o bună parte dintre valorile ei cu care se mândreşte şi care sunt formative pentru noi şi noi generaţii.
(…) Legea reprezintă totodată şi un atentat la libertatea religioasă şi de conştiinţă. Din moment ce Valeriu Gafencu a trăit în închisoare pe un plan exclusiv religios (indiferent de antecedentele sale), el în acest domeniu îşi are locul firesc şi trebuie cinstit ca atare. Dar, prin legea aceasta aberantă, cultul său va fi interzis de către stat.
Iată de ce acest proiect de lege echivalează cu o prigoană anticreştină fără precedent, luând Bisericii dreptul de a se pronunţa în mod liber asupra unor probleme privind păcatul, pocăinţa, smerenia, desăvârşirea creştină, impunând în mod forţat, din exterior, tabuuri de natură politică sau ideologică. Se uită însă că sfinţii nu pot avea nicio culoare politică, ei aparţinând în primul rând lui Hristos, dincolo de antecedentele lor lumeşti”, se arată în apelul despre care am amintit în rândurile anterioare.
În esență, cred că raționamentul care a fost aplicat în cazul de față (iar el nu este singular, vezi cel în care nu s-a dorit ca numele lui Petre Țuțea să fie dat unei străzi din Timișoara, sau cel în care i s-a retras titlul de ,,cetățean de onoare al orașului Târgu-Ocna” eroului-martir al luptei anticomuniste Valeriu Gafencu, după ce îi fusese conferit în 2009, bineânțeles post-mortem!) este unul greșit, aberant, născut dintr-o acută dorință de răzbunare sau din teama reînvierii sentimentului național și al credinței creștine, de altfel, un real pericol pentru toți cei care urmăresc destabilizarea și destrămarea României. Iar un astfel de proces de intenție există și se aplică, dar acesta constituie tema unei alte dezbateri, pentru altă dată…
De asemenea, în elaborarea proiectului de lege antilegionar nu s-a ținut cont de faptul că Mișcarea Legionară a fost absolvită de vreo vină privind crime de război la procesul de la
Nürnberg, ca și în cadrul unor procese interne, continuându-se așa cum bine observa cineva, ,,același trend ideologic `corect politic`, de a diaboliza legionarismul și de a `scuza` comunismul, lucru ce a început să fie observat până și de oameni care nu au, altminteri, vreo sensibilitate naționalistă”.
Dacă ne trezim din letargie nu vom îngădui adoptarea unei nedrepte și nefundamentate legi, care va duce la ,,ştergerea numelor unui Nae Ionescu, Sextil Pușcariu, Lucian Blaga, Mircea Eliade, Petre Ţuţea, Emil Cioran, Constantin Noica, pr. Dumitru Stăniloaie, Vasile Băncilă, Ernest Bernea, George Manu, Radu Gyr, Vintilă Horia şi atâţia alţii de pe monumente şi străzi, va declanşa o campanie de demolare a troiţelor, statuilor şi instituţiilor ridicate în memoria unui Ion Gavrilă – Ogoranu, Valeriu Gafencu, Mitropolit Bartolomeu Anania, Arhim. Justin Pârvu, Arhim. Arsenie Papacioc, Pr. Gheorghe Calciu, foşti legionari (sau numai membri ai `Frăţiei de Cruce`, organizaţie de tineret a M.L.), dar şi luptători anticomunişti şi români exemplari. Ca să nu mai vorbim că, prin abuz, legea i-ar putea atinge şi pe unii dintre cei care au fost condamnaţi de regimul comunist ca legionari, fără să fi făcut parte din Mişcarea Legionară, ca Pr. Arsenie Boca, Pr. Daniil Teodorescu (Sandu Tudor), Mircea Vulcănescu etc. Şi este cu atât mai nedrept cu cât, deşi regimul comunist a fost declarat drept ilegitim şi criminal, în mod oficial, partidele comuniste şi personalităţile culturale care au fost membre ale PCR nu sunt puse la index”, se mai arată în apelul românilor, cei cu adevărat anticomuniști…
,,Politicianismul venal și pervers, acest putregai care ne infectează viața, îi secundează, din calcul meschin de interes electoral și dintr-un înjositor spirit de servilism, în opera lor de dezmembrare a țării și înstrăinare a pământului nostru strămoșesc. Spirit și calcul care au dat România, de 50 de ani încoace, pe mâna veneticilor de peste hotare.
Citesc apoi o listă din care arăt, fără posibilitate de replică, cum de la război și până acum statul român a fost defraudat cu cca. 50 miliarde lei, sub conducerea democrației, a prea cinstitei și prea perfectei forme de guvernare a `poporului` prin el însuși. Conducerea `democrației` având la bază ideea `controlului` permanent al poporului în care poporul, marele controlor, este prădat, în timp de 15 ani de guvernare cu fabuloasa sumă de 50 miliarde lei. Fac apoi observațiuni critice asupra democrației. La urmă formulez câteva cereri: tragerea la răspundere penală a tuturor oamenilor politici care se vor dovedi că au lucrat în contra țării, fie sprijinind afaceri incorecte, fie în alt mod; revizuirea și confiscarea averilor celor care și-au furat țara; împiedicarea pe viitor a oamenilor politici de a mai face parte din consiliile de – administrație ale diferitelor bănci sau întreprinderi; alungarea cetelor de exploatatori nemiloși care au venit pe pământul acesta să exploateze bogățiile solului și munca brațelor noastre; declararea teritoriului României ca proprietatea inalienabilă și imprescriptibilă a neamului românesc”, sunt doar câteva idei desprinse din gândirea unuia dintre conducătorii acelei mișcări care a pus mai presus de orice interese personale, națiunea română și credința în Dumnezeu: Corneliu Zelea Codreanu.
Nu cumva acestea deranjează, întrucât o parte dintre ele se regăsesc pe undeva, dacă nu chiar în totalitate și în realitatea zilelor noastre?
Într-un final, răspunzându-mi chemărilor interioare, subscriu și eu apelului, rugându-i pe stăpânii României să nu șteargă din memoria istoriei tot ce a dat mai valoros cultura și spiritualitatea românesacă interbelică. Așa să ne ajute Dumnezeu!
P. S. Să nu uităm printre altele că Mișcarea Legionară a fost formațiunea ce a adus în viața publică românească un alt mod de raportare la fenomenul politic, în care lupta pentru neam se fonda pe trăirea creștină, după legea strămoșească, primenind obiceiurile și curățind mentalitățile de pornirea spre păcat, având ca mijloace de manifestare: mersul la biserică, iubirea de semeni, munca, onestitatea, onoarea.
De altfel, scopul demersului meu derivă din cel amintit de către preot prof. Marius Vișovan (preşedintele Asociaţiei Urmaşilor Luptătorilor Anticomunişti – AULA),
în lucrarea ,,Ortodocși și Catolici sub semnul Arhanghelului Mihai”:
,,o mai bună cunoaștere a istoriei recente a României, respectul față de valorile creștine și naționale autentice și întărirea unității neamului românesc”. Voi reveni.
Romulus Dan BUSNEA
