De obicei, pentru majoritatea poporului român la vârsta majoratului, adicătelea cu drept de vot, ceafa de porc reprezintă o bucată de carne prelevată din ceafa unui Cetis porci L.(sau Porcus Domesticus cum s-ar grăbi să zică conesiorii), zvârlită pe grătarul cu lemne și/sau cărbuni, înconjurată de cartofi pai și acompaniată, fie de salată asortată (vara), fie de murături asortate (iarna).
Asta ar fi una dintre mâncărurile noastre tradiționale, pe care nici un restaurant respectabilde pe cei 238.397 km² ai teritoriului național nu ți-ar refuza-o.
Nu zic că nu-i bună, dar nici că-i nemaipomenită, zic doar că se poate face și altfel. Precum mai jos. Cu un minim de tușe exotice, clasica ceafă de porc ar putea deveni un preparat mai mult decât delicios, un preparat manelistic de genul “Să moară toți dujmanii mei!” Pentru că nu toți “dușmanii” mei își permit să asezoneze ceafa de porc cu Mild Madras Curry, piper negru cu lămâie, ori sare afumată cu paprika. Și nici s-o desăvârșească în Riesling sec de Recaș.
Pentru ingrediente și mod de preparare, click aici.
