Un fel de mâncare recomandat persoanelor care au oroare de spălatul vaselor. Toată povestea se desfășoară într-un singur recipient, recipient care trebuie să îndeplinească doar două condiții. Primo: să poată fi utilizat atât pe plită cât și în cuptor. Secundo: să fie suficient de încăpător pentru a primi în el 120 g de orez, 450 g carne și aproape 1 L de lichid (vin + supă). Acu’, dac-am zis deja carne și orez, plită și cuptor, probabil că v-ați gândit imediat la pilaf. Și n-ați greșit, că asta va ieși în final, un pilaf boieresc. L-am botezat așa după ce-am constatat că se deosebește de mai multe pilafuri naționale: arăbesc, turcesc, sârbesc, peruvian, ori chiar caraibian. N-am putut să-i zic nici pilaf românesc, că-i făcut cu untură de rață ungurească 😉 . Și dacă tot e făcut cu carne macră, grăsime nobilă și vin de soi, m-am gândit că ar sta bine pe masa boierilor. Așa că i-am zis pilaf boieresc. Și așa i-a rămas numele.
