Locaşul este aşezat pe piscul muntelui Măgura ce străjuieşte oraşul-staţiune Târgu Ocna. Mănăstirea ,,Măgura Ocnei”, obşte monahală de maici, a devenit în ultimii ani un loc de pelerinaj ce s-a transformat într-un puternic centru de spiritualitate ortodoxă.
Prima menţiune a aşezământului monahal apare într-un document din 13 noiembrie 1665, printre ctitorii donatori numărându-se şi Salomia, fiica lui Constantin Donose din Dărmăneşti (Bacău). În 1757 este amintit ca metoc al Aşezământului spitalicesc „Sf. Spiridon” din Iaşi, având biserică din lemn, cu hramul „Sf. Gheorghe”, reconstruită în 1742. În 1803 a fost reclădit din piatră, primind al treilea hram „Buna Vestire”, funcţionând ca locaş de cult până în 1964, când, sub comunişti, a fost demolat.
Motivaţia demolării de către comunişti a fost construirea pe acele locuri a unor baze sportive, tabere de creaţie şi zone de agrement. S-a spus, pe bună dreptate, că acesta este un caz unic în viaţa poporului român, când un locaş sfânt, scăpat ca prin minune de obuzele duşmanului, să fie după 50 de ani dărâmat de târnăcoapele urmaşilor celor care şi-au jertfit viaţa pentru eliberarea ţării.
Istoria locaşului de cult
Mănăstirea, prin vieţuitorii ei, a fost martoră activă la luptele din timpul primului război mondial, fiind poziţionată foarte aproape de linia decisivă a frontului. În vara anului 1917, în incinta schitului se va organiza un post de ajutor regimentar, unde sute de soldaţi au primit îngrijiri medicale, întregul aşezământ fiind plin cu răniţi.
Locaşul a fost bombardat din toate direcţiile, dar el nu a putut fi distrus, iar după război, în apropierea acestuia, se va construi în vara anului 1917, întru amintirea celor 14.000 de soldaţi români ce au luptat şi căzut eroic pe frontul de la Oituz – Coşna – Cireşoaia, unul dintre cele mai somptuoase monumente istorice din România (aflat la cota 504 metri, construit în întregime din piatră cioplită şi înalt de 22 metri).
O râvnă de 10 ani
Datorită duhului mănăstiresc prezent permanent în acea minunată poiană de munte, după anul 1990, cu iniţiativa arhimandritului Epifanie Bulancea, s-a constituit un comitet pentru reconstrucţia aşezământului monahal.
Începând cu 3 Martie 1990 s-a început lucrarea la proiectul conceput de arhitectul Săvulescu din Bacău. Biserica, cu hramul „Înălţarea Domnului”, împreună cu clădirile adiacente ale complexului monahal, au fost finalizate în 10 ani, prin râvna obştei de măicuţe îndrumate duhovniceşte de părintele Epifanie Bulancea. Linia arhitectonică respectă stilul ştefanian, iar pictura neobizantină şi tehnica fresco a fost executată de Ioan şi Petru Paşcu din Agăş (Bacău).
Ascultările maicilor
Cele peste 26 de măicuţe, îndrumate de duhovnicul Epifanie Bulancea sub stăreţia maicii Laurenţia Bulancea, au diferite ascultări, inclusiv în ateliere de pictură. Programul liturgic cuprinde cele 7 Laude zilnice, în care se poate auzi cântarea psaltică de factură bizantină.
,,Istoria zbuciumată şi încercată a mănăstirii este consecinţa faptului că acest loc de pe Muntele Măgura este unul ales de Dumnezeu. În primul rând, pentru că aici a fost întemeiat primul schit cu zestrea unei fecioare şi se ştie cât de greu s-a construit în mijlocul muntelui, unde nici drum nu exista, iar locul era sălbatic. În al doilea rând, pentru că, numai puterea dumnezeiască a putut să apere mănăstirea în faţa distrugerilor săvârşite în timpul războiului: cădeau obuze de o parte şi de alta, dar ea nici măcar nu a fost atinsă, în timp ce curtea se umplea cu răniţii de pe front pe care însăşi Regina Maria a României venise să-i îngrijească”, spune părintele Epifanie Bulancea.
Într-un peisaj mirific, amplasată la peste 550 metri, Mănăstirea ,,Măgura Ocnei” oferă vizitatorilor 100 de locuri în chiliile sale, bucătărie monahală, plimbări în împrejurimile sale de un farmec aparte, adevărată oază de odihnă şi reculegere.
La mănăstire se poate ajunge cu trenul pe ruta Gara Târgu-Ocna – Saline, pe linia Adjud – Ciceu sau cu maşina pe DN12A de la Oneşti sau de la Miercurea-Ciuc până la Târgu-Ocna. Un alt traseu este pe DN11 de la Bacău sau de la Braşov sau pe DN11A Târgu-Ocna – Oneşti – Adjud – Podu Turcului – Bârlad ori DN12B Târgu-Ocna – Slănic-Moldova.
Romulus Dan BUSNEA