Premieră culturală: ,,Bacău – Personalități ale locului: Dimitrie Berea. Rememorare 40”

DSC_0116

Bacău, luni, 2 noiembrie 2015. Zi de toamnă, caldă, liniștită, nostalgică. Freamăt ușor de frunze, cu o cromatică rafinată în nuanțe diferite de gri și muștar, de galben-violet, ce transmit vibrații emoționale, corespondente armoniei și păcii. În fapt, un cadru propice pentru îndeletniciri artistice, pentru meditație și rememorări.

În ton cu această atmosferă tomnatică, bacoviană prin excelență, Muzeul de Artă din municipiul Bacău a găzduit o manifestare cultural-artistică desfășurată sub auspiciile unor valori care ne modelează identitatea, repere ferme ale continuității și destinului nostru istoric; tocmai de aceea, apărarea și promovarea constantă a valorilor culturale și spirituale românești trebuie să rămână o preocupare permanentă a societății autohtone, aflată, poate mai mult ca oricând, pe nisipuri mișcătoare, măturate de vânturi care bat din toate părțile.

Într-un atare context, inițierea și derularea unor proiecte care au ca scop repunerea în circuitul valorilor culturii naționale a unor personalități ale locului, este una salutară, benefică, ce merită susținută și sprijinită.

Ideea de a purcede la reconstituirea unor biografii uitate, mai puțin cunoscute sau promovate, mi-a încolțit în minte și s-a născut căutând comori păstrate cu sfințenie în lada de zestre a neamului românesc. Sprijinul a venit din partea unei mai vechi cunoștințe, Mihaela Băbușanu, muzeolog, expert bunuri cu valoare memorialistică/conservator bunuri culturale la Complexul Muzeal ,,Iulian Antonescu” Bacău, care a subliniat necesitatea implementării unui proiect care să readucă în prim plan personalitățile marcante ale comunității băcăuane.

Și astfel, gândurile noastre au prins contur și s-au materializat în cadrul proiectului sugestiv intitulat ,,Bacău – personalități ale locului” (titlu modificat în urma unei propuneri binevenite și acceptate).

Iar prima ediție, o premieră în peisajul cultural băcăuan, a fost dedicată pictorului băcăuan Dimitrie Berea*, personalitate proeminentă a artelor plastice contemporane, unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai post-impresionismului în pictură, ,,apostol al Școlii de la Paris”. Evenimentul a fost prilejuit de împlinirea a 40 de ani de la trecerea sa la cele veșnice, iar ziua aleasă, adică cea de 2 noiembrie, a marcat și 107 ani de la nașterea pictorului.

În incinta Muzeului de Artă, renovat și repus în circuitul expozițional grație unui colectiv condus de muzeograful și artistul plastic Dionis Pușcuță, președintele Filialei Bacău a Uniunii Artiștilor Plastici din România, au fost prezenți scriitori, poeți, istorici, critici literari și de artă, muzeografi, cadre didactice, reprezentanți ai autorităților și instituțiilor publice locale.
În cuvântul de deschidere, dna Mihaela Băbușanu a mulțumit celor prezenți pentru participare și a vorbit despre motivarea proiectului, al cărui principal scop îl reprezintă aducerea în atenția publicului larg a unor personalități băcăuane marcante, care și-au pus pecetea asupra culturii românești și mondiale.

La rându-mi, în completarea celor spuese de colega mea de proiect, am ținut să precizez că promovarea valorilor comunității băcăuane prin derularea unor astfel de activități favorizează dezvoltarea turimului cultural, ,,pelerinajul cultural”, că orașul Bacău se încarcă astfel cu noi repere cultural-identitare pe harta traseelor culturale, fapt ce va determina o creștere a anvergurii de imagine a orașului Bacău, o deschidere de noi drumuri în dialogul intercultural, un proiect de imagine ce sa va răsfrânge pozitiv atât asupra românilor, care vor dobândi un capital de încredere mai mare în propriile valori, cât și asupra străinilor, care vor primi un mesaj pozitiv despre ceea ce este orașul Bacău, România.

A urmat apoi Dionis Pușcuță, cu un interesant expozeu despre pictorii moderniști și postmoderniști, cu referiri la lucrările aflate în colecția muzeului, cele mai multe dintre ele semnate de pictori băcăuani, printre acestea numărându-se și șase lucrări ale pictorului Dimitrie Berea, două dintre ele aparținând muzeului băcăuan, celelalte patru provenind din colecții particulare. De asemenea, dl Pușcuță a prezentat și câteva lucrări originale despre viața și opera lui Dimitrei Berea, precum și una dintre puținele sale scrieri, dar de o mare importanță pentru fenomenul artistic mondial, intitulată ,,Manifestul venețian”. Domnia sa a mai prezentat din colecția personală o fotografie a pictorului, donată de acesta Liceului ,,Ferdinand”, în 1967, cu o frumoasă dedicație, refuzată însă de conducerea instituției, deoarece liceul se numea pe atunci ,,Bacovia”, ca   și o altă lucrare de excepție, respectiv primul volum al albumului ,,Artiși plastici băcăuani în colecțiile Muzeului de Artă”, editat de Consiliul Județean Bacău – Complexul Muzeal ,,Iulian Antonescu”, ce își propune ,,să restituie și să reactualizeze operele și personalitățile unor artiști reprezentativi și valoroși ai Bacăului”.
Creația, tumultoasa și scurta viață a lui Dimitrie Berea, cu tot ineditul ei, au făcut obiectul prezentării mele, completată cu imagini și citate din referirile critice ale unor personalități de seamă ale vieții culturale și artistice din întreaga lume.

În alocuțiunile rostite, invitații la eveniment au făcut referiri la proiectul lansat cu această ocazie și au făcut și o serie de propuneri demne de luat în seamă și de pus în aplicare. Astfel, dramaturgul Viorel Savin, care printre altele a amintit un aspect cu totul special, legat de importanța rolului pe care l-au jucat femeile în viața unor scriitori, poeți și artiști plastici băcăuani precum Nicu Enea, George Bacovia sau Dimitrie Berea, a recomandat ca proiectul să se numească Personalități ale locului (și nu locale cum apărea inițial), ,,fără alte argumente, că doar se înțelege”. Propunerea a fost susținută și de istoricul și publicistul Ioan Mitrea, care a lansat o provocare criticilor de artă, pe care i-a îndemnat să publice o monografie completă Dimitrie Berea, tradusă în principalele limbi de circulație internațională. Având în vedere caracterul comemorativ-omagial al manifestării, la inițiativa aceluiași Ioan Mitrea, publicul prezent a ținut un moment de reculegere în memoria pictorului băcăuan, dar și a victimelor catastrofei de la București.

Profesorul și publicistul Ioan Dănilă i-a felicitat pe inițiatorii acestui demers și a recomandat extinderea proiectului și spre alte domenii, ținând cont de criteriile de alegere a personalităților. O altă intervenție a venit din partea dlui Pușcuță, care a solicitat ca una dintre străzile Bacăului să poarte numele pictorului Dimitrie Berea (Războieni, de exemplu, acolo unde a locuit o perioadă pictorul băcăuan), iar consilierul local Ilie Bârzu a promis că va suține proiectul. Consilierul județean și poetul Dumitru Brăneanu, managerul de proiect al Festivalului ,,Toamna bacoviană”, a evidențiat importanța unui astfel de proiect, căruia îi va oferi tot sprijinul, și a îmbrățișat ideea ca fiecare manifestare cuprinsă în proiectul nou lansat să apară într-o broșură de popularizare și promovare a valorilor comunității băcăuane. Manifestarea s-a încheiat cu prezentarea unui film în care s-au perindat prin fața ochiului, tablouri semnate de Dimitrie Berea, pe un fond muzical bine ales pentru un astfel de moment.

Și o mențiune cu mulțumiri din tot sufletul: programul artistic al manifestării a fost susținut cu măiestrie și inspirație în alegerea repertoriului de Cvartetul ,,Dolce” al Colegiului Național de Artă ,,George Apostu” din Bacău, în următoarea alcătuire:
vioara l – Rotariu Daniel-Andrei  (cls. a Xl – a ), vioara a ll-a – Roșu George-Ștefan  (cls. a Xl – a ), violă – Ioja Melinda-Mihaela (cls. a Xll – a), violoncel -Dionisie Andreea-Alina (cls. a Xl – a ). Profesor: Codrin Stan. Programul muzical: Walzer nr. 2 – Dimitri Shostakovich, Por Una Cabeza – Carlos Gardel, Canon in Re – Johann Pachelbel.
Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Bacău, Complexul Muzeal ,,Iulian Antonescu” și Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău. Coordonatori de proiect: Romulus Dan Busnea și Mihaela Băbușanu.
Romulus Dan BUSNEA

* REMEMBER DIMITRIE BEREA
Pentru România, aproape necunoscut, pentru Occident, unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai picturii contemporane: băcăuanul Dimitrie Berea…
(107 ani de la naștere și 40 de ani de la trecerea la cele veșnice)
Neștiut de unii (căci timpul șterge invariabil multe dintre urmele pe care le lăsăm pe acest pământ) și nemeritat uitat de alții, pictorul băcăuan Dimitrie Berea (n. 2 noiembrie 1908, Bacău – d. 1975, Paris, Franța), nu a fost comemorat până acum în țara sa natală (cu excepția anului 2009) așa cum s-ar fi cuvenit unui artist de talie mondială, un nume ce lasă posterității o operă de o inestimabilă valoare artistică și spirituală, care mângâie și acum sufletele însetate de frumos, de culoare și lumină…
Este greu de crezut și de imaginat câtă liniște se poate așterne atunci când e vorba de marile noastre valori, cele fără de care nu putem vorbi de identitate și mândrie națională, de continuitate… Am căutat prin presă și pe internet, orice lucru sau aspect fie el cât de mărunt, care să evoce personalitatea lui Dimitrie Berea…
Absolut nimic… Bine că sunt bani pentru festivaluri maneliste, pentru chiolhanuri și cântări politice (bine că foști sau actuali activiști de partid, copii, frați, verișori sau nepoți ai acestora deveniți peste noapte poeți, publiciști sau artiști plastici, ocupă spații însemnate prin publicațiile de cultură, au șansa de a expune și de a se expune în public…
Dimitrie Berea, este și acum prezent în cele mai mari galerii ale lumii, alături de Matisse, Picasso, Bonnard şi alţii. A ajuns răsfăţatul vedetelor de la Hollywood şi pictorul lor oficial, a fost căutat de capetele încoronate ale lumii, de oamenii politici la modă, de scriitorii de succes şi de alte oficialităţi, pentru a le realiza portretul. Şapte mari tablouri ale pictorului, decorează în prezent Consulatul Regatului Unit al Marii Britanii din New York.
A fost pictorul român cu una dintre cele mai ridicate cote de licitaţie pentru lucrările realizate. S-a căsătorit a doua oară cu Alice Gurielli, nepoata ultimului rege al Georgiei, cea care a fondat în SUA – chiar într-un oraş din statul Kentucky numit Berea – cea mai mare colecţie din lume a pictorului băcăuan.
Prea puţin cunoscut în România la valoarea sa internaţională, a intrat în albumul ,,Pictori români uitaţi”, în timp ce mari oraşe ale lumii şi mari colecţionari de artă se desfată cu picturile lui. El este ,,Necunoscutul Dimitrie Berea”, titlu pe care l-a şi purtat expoziţia organizată în anul 2009 la Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, de către Societatea Colecţionarilor de Artă din România, ca un modest omagiu adus marelui artist, la 101 ani de la naşterea sa.
Pictorul Dimitrie Berea s-a născut la 2 noiembrie 1908 la Bacău, într-o familie bogată, tatăl fiind avocat, iar mama pictoriţă. Urmează şcoala primară la Liceul Ferdinand I din oraş, iar între 1927-1932, este student la Academia de Arhitectură şi Arte din Bucureşti.
In anul 1932 expune pentru prima data la expozitia anuala a Academiei de Arhitectura.
Expune în 1934 la Salonul Oficial din Bucureşti, unde este premiat pentru portretul domnişoarei Lizuca Şoarec, acesta fiind şi momentul afirmării sale.
În 1937, primeşte o bursă din partea statului italian şi pleacă la Roma, la Academia Regală de Arte Frumoase, unde studiază pictura, arta decorativă, sculptura, scenografia şi grafica, pe care le absolvă primind diplomă pentru fiecare dintre cele cinci ramuri ale artelor studiate.
Organizeaza si prima expozitie a unui singur pictor tanar la Internationala din 1938, unde primeste Premiul Romei, cu diploma semnata de Mussolini (tabloul premiat se afla in colectia Victoria si Vasile Parizescu;
După numeroase expoziţii de grup şi personale, se stabileşte la Paris, unde intră în contact cu mari pictori precum Matisse, Bonnard, Van Dongen, Vuillard, Picasso, devenind un nume consacrat în domeniul artelor frumoase.
Revine în 1943 în România, pe care însă, datorită simpatiei faţă de mişcarea de dreapta, este obligat să o părăsească în 1946. În 1951, în cadrul expoziţiei de ,,Peisaje veneţiene” de la Galeria Cavalino din Veneţia, a lansat ceea ce numise ,,Manifestul Veneţian”, în fapt, o declaraţie în 10 puncte a principiilor artistice urmate de Berea, care ajunsese la apogeul carierei sale. Veneţia era văzută ca al doilea centru artistic universal după Paris. Dragostea, credinţa şi arta erau declarate ca cele trei fenomene fundamentale ale vieţii spirituale a artistului, iar arta era declarată ,,un sacerdoţiu, artistul fiind un misionar”. Semnatarul manifestului îşi însuşea caracterizarea făcută cu doi ani inainte de ,,apostol al Şcolii de la Paris”.
În 1958, îl întâlneşte pe Pablo Picasso la Cannes, unde are loc vernisajul expoziţiei ,,Dimitrie Berea în lumea lui Picasso” (,,Berea in the land of Picasso”), în cadrul căreia, expune o temă despre paşii greşiţi în artă. Primeşte, din partea unui juriu de personalităţi şi critici de artă, marele premiu la ,,Salon du Portrait”.
Locuieşte periodic la Paris, New York, San Francisco şi Beverly Hills, expune şi lucrează de-o manieră prodigioasă, astfel că, la vârsta de doar 43 de ani, este deja un nume cunocut, ducându-i-se vestea că este un mare portretist şi peisagist, drept pentru care primeşte numeroase comenzi, dar şi vizite în atelierele sale, de unde i se achiziţionează numeroase tablouri. Pierre Bonnard, unul dintre marii pictori ai vremii, îl apreciază, declarând la una dintre expoziţiile sale: ,,Nu am ce să-l mai învăţ”, în timp ce presa de specialitate, prin istoricii şi criticii de artă dintre cei mai avizaţi, are numai cuvinte laudative la adresa artistului băcăuan, notând: ,,pictura lui Berea reprezintă uimitoarea aventură prin care Impresionismul şi Fauvismul se contopesc într-un stil ce realizează o sinteză a celor două, rezultând un adevărat miracol în arta plastică”.
În 1953, este invitat de guvernul britanic la încoronarea reginei Elisabeta a II-a, a ducelui şi ducesei de Kent, a primului ministru Winston Churchill şi a lui Lady Sarah Chester Beatty, Dimitrie Berea figurând aici, ca ,,pictor postimpresionist francez de origine română”.
În anul 1961 este chemat in Franţa pentru a primi ,,Grand Prix Hors Concours”, la ,,Salonul Internaţional al Artei Moderne” de la Paris, iar în 1964, are loc la New York, la Club of the Top of the Fair, inaugurarea picturii sale murale intitulată ,,Omagiu Parisului”, care cuprinde un triptic ce reprezintă simbolurile monumentale ale Expoziţiei Universale de la Paris- Turnul Eiffel, Podul Alexandru III şi Muzeul Luvru.
Prietenului său, scriitorul Nicolae Cristoveanu, îi mărturisea în 1965, la Paris, că cea mai mare dorinţă a sa este de a reveni în România pentru a picta la Bacău şi în împrejurimi, iar ceva mai târziu, îi dăruia aceluiaşi bun prieten, băcăuan şi el la origini, un catalog cu următoarea dedicaţie: ,,Puritatea dragostei fără sfârşit ce ne leagă prin şi de-a lungul Bistriţei noastre”, concluzionând: ,,Amintirea copilăriei de la Bacău, rămâne şi rămâne mereu”.
America îl primeşte ca pe un mare artist plastic, numărul colecţionarilor fiind în continuă creştere, ca de altfel şi portretele comandate, printre acestea regăsindu-se cele ale familiei prezidenţiale Nancy şi Roland Reagan, sau ale unor celebri actori precum Douglas Fairbanks jr., Edward G. Robinson, Katherine Hepburn, Vivien Leigh, Ginger Rogers, Joan Fontaine, Michele Morgan, Orson Wells, Maurice Chevalier, Lawrence Olivier etc. În timp ce noi…
Pictorul Dimitrie Berea, se stinge din viaţă de cancer la Paris, în 1975, la doar 67 de ani, în plină faimă şi cunoscut mai mult în lume decât în ţara sa de baştină, pe care n-a uitat-o niciodată. Tablourile lui Berea se află in 473 de mari colecţii ale unor cunoscute personalităţi princiare, politice, de afaceri şi artistice, precum şi în 20 de muzee de artă modernă din cele mai importante ţări ale lumii.
Comentarii critice (selectiv): ,,Vom spune despre Berea, care poartă în sine toate minunățiile și darurile poporului și țării sale, că este un adevărat artist profet” – Gala Galaction, 1934;
,,Sufletul, ochiul și spiritul lui Berea nu sunt făcute pentru teorii efemere fără vreun viitor. Cu un spirit artistic foarte simplu, nu imită snobii din lumea noastră mereu în căutare de noutăți la modă. Berea trăiește în contact permanent cu natura și se lasă fermecat de melodiile cromatice infime ale acestuia” – Nicolae Tonitza, 1934;
,,Cu toate că a trăit la Paris înainte de război, pare a revendica mai degrabă maeștri italieni (a stat la Roma, Florența, Veneția). Nota românească din opera sa este exprimată într-o manieră subtilă și grațioasă. Impresiile din Veneția și Paris se înscriu în aceeași linie” – Jacques Lasseigne, 1947;
,,Cuceririle celor două mari școli moderne, impresionismul și fovismul, sunt asimilate de Berea, reconciliate într-un poem al fericirii și al dragostei în care răsună, ca o muzică ardentă, albastrurile limpezi și celeste, roșurile calde ca sângele, verzurile speranței, galbenurile soarelui și, de asemenea, alburile argintii și negrurile nopții” – Raymond Charmet, 1962.
Romulus Dan BUSNEA

1 COMENTARIU

  1. Am scris un articol despre pictorul Dimitire Berea in 2010. Se gaseste la: http://www.omnigraphies.com/content/dimitrie-berea-statul-kentucky
    Articolul a aparut si in volumul meu “Exercitii de Neuitare” (publicat in iulie 2015) si care poate fi rasfoit pe amazon la: http://www.amazon.com/EXERCITII-NEUITARE-vol-I-romanesti-surpriza-strainatate/dp/1936629429#reader_1936629429
    Articolul scris de mine despre Dimitire Berea este mentionat si in Ziarul de Bacau la: http://zdbc.ro/marele-pictor-bacauan-dimitrie-berea-omagiat-in-statele-unite-ale-americiidimitrie/Marele

Comments are closed.