La 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Calitatea de stat membru implică atât drepturi, cât şi obligaţii. Toate acestea derivă din tratatele şi legislaţia adoptate de Uniunea Europeană de la înfiinţare până în prezent, la fel ca în cazul oricărui alt stat membru al Uniunii Europene. România a sărbătorit, acum un an, primul deceniu în Uniunea Europeană, un deceniu în care s-au comunitatea europeană a adus avantaje numeroase românilor, de la libera circulaţie în Europa până accesul pe piaţa muncii, la studii în școlile și universitățile europene, la schimbul de practici în educație între cadrele didactice, la eliminarea tarifelor percepute pentru roaming, la securitatea frontierelor.
Astăzi, Comisia Europeană, organismul executiv european condus de președintele Jean-Claude Juncker, propune noi schimbări pozitive în parcursul european, tocmai pentru a îmbunătății legăturile economice, culturale, politice și mai ales valorile comune între statele membre ale Uniunii Europene. Comisia a propus o serie de 10 priorități, care să faciliteze schimbările necesare dezvoltării unui viitor mai bun pentru Europa.
Intr-o informare precedentă s-a prezentat prioritatea „Locuri de muncă, creștere economică și investiții”. În următoarele rânduri vă vom prezenta un alt subiect ca prioritate principală a Comisiei Juncker, accea a Migrației. Către o agendă europeană privind migrația.
Agenda privind migrația, elaborată de Comisia Europeană, stabilește un răspuns la nivel european, combinând politici interne și externe, utilizând în mod optim agențiile și instrumentele UE și implicând toți actorii: țările și instituțiile UE, organizațiile internaționale, societatea civilă, autoritățile locale și partenerii naționali din afara UE. Totodată s-au stabilit 4 domenii de acțiune:
1. Descurajarea migrației neregulamentare. Se urmărește investigarea, stoparea și urmărirea penală a persoanelor care introduc ilegal migranți, prin sprijinul adus statelor membre implicate în gestionarea fenomenului.
Fluxul de imigranți ilegali care au intrat în UE a atins niveluri fără precedent în 2015 și a rămas ridicat în 2016. În 2016, statele membre au raportat noi sosiri din Africa, Orientul Mijlociu și Asia, dintre care mulți s-au îndreptat spre asistență în rețele criminale de contrabandiști. Migrația prin contrabandă este o activitate criminală dinamică globală. Sărăcia, instabilitatea socială și politică, precum și disponibilitatea limitată a rutelor de migrație legală împing oamenii spre rețele criminale pentru a facilita intrarea, tranzitul sau șederea neautorizată a acestora în UE. Călătoria către UE poate fi extrem de periculoasă, iar contrabandiștii expun frecvent migranții atât la riscuri care amenință viața, cât și la violență. Pierderea vieții în Marea Mediterană demonstrează necesitatea unui răspuns asertiv și urgent din partea UE. Lupta împotriva contrabandei cu migranți a făcut parte din politicile UE de combatere a migrației ilegale timp de mai mult de un deceniu. În 2002, UE a adoptat un cadru legal privind contrabanda, compus dintr-o directivă care definește facilitarea intrării, tranzitului și rezidenței neautorizate și o decizie-cadru de consolidare a cadrului penal pentru aceste infracțiuni.
2. Salvarea de vieți și securizarea frontierelor externe. Se are în vedere gestionarea riguroasă și partajată a frontierelor externe prin deplina operaționalizare a poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european, printr-o serie de propuneri privind frontierele inteligente și prin finanțarea unor inițiative în Africa de Nord menite să consolideze capacitatea țărilor din zonă de a căuta și salva migranți.
La 15 decembrie 2015, Comisia Europeană a adoptat un set important de măsuri pentru gestionarea frontierelor externe ale UE și pentru protejarea spațiului Schengen fără frontiere interne. Propunerile vor contribui la o mai bună gestionare a migrației, la îmbunătățirea securității interne în UE și la protejarea principiului liberei circulații a persoanelor. Comisia propune o graniță europeană și o pază de coastă pentru a asigura gestionarea solidă și partajată a frontierelor externe. De asemenea, Comisia propune modificarea Codului Frontierelor Schengen pentru a introduce, la frontierele externe ale UE, controale sistematice împotriva bazelor de date relevante pentru toate persoanele care intră sau ies din spațiul Schengen. Un document european de călătorie uniform pentru returnare va facilita returnarea efectivă a resortisanților țărilor terțe cu ședere ilegală. De asemenea, Comisia a prezentat o recomandare pentru o schemă voluntară de admitere umanitară cu Turcia. În cazul în care fluxurile neregulate în Europa prin intermediul Turciei sunt reduse cu succes, statele membre sunt invitate să admită din Turcia persoane care au nevoie de protecție internațională care au fost strămutate de conflictul din Siria și care au fost înregistrate de autoritățile turce înainte de 29 noiembrie 2015.
3. O politică comună fermă în materie de azil. Se fac demersuri în sistemul European comuni de azil pentru a eficientiza echitabil si uman cererile de azil, bazată pe standard comune armonizate în toate statele UE.
Azilul este acordat persoanelor care fug de persecuție sau de vătămări grave în propria țară și, prin urmare, au nevoie de protecție internațională. Azilul este un drept fundamental; acordarea acesteia este o obligație internațională, recunoscută pentru prima dată în Convenția de la Geneva din 1951 privind protecția refugiaților. În UE, o zonă a frontierelor deschise și a libertății de circulație, țările împărtășesc aceleași valori fundamentale, iar statele trebuie să aibă o abordare comună pentru a garanta standarde ridicate de protecție a refugiaților. Procedurile trebuie, în același timp, să fie corecte și eficiente în întreaga UE și lipsite de abuz. În acest sens, statele UE s-au angajat să instituie un sistem european comun de azil.
4. O nouă politică privind migrația legală. Datorită declinului demografic cu care se confruntă întreaga Europă, se urmărește prin revizuirea cărții albastre, reformarea politicilor eficiente de integrare și respectarea intereselor țărilor de origine, toate acestea fiind posibile doar pentru acceptarea migranților legali în Europa.
Mobilitatea mai mare aduce ocazii și provocări. O politică de migrație echilibrată, cuprinzătoare și comună va ajuta UE să profite de aceste oportunități, abordând în același timp provocările provocatoare. Această politică, aflată în curs de dezvoltare, se bazează pe solidaritate și responsabilitate. Acesta va avea avantajul suplimentar de a aduce o contribuție valoroasă la dezvoltarea economică și performanța UE pe termen lung.
Ce se întâmplă astăzi și care sunt efectele politicilor europene.
La data de 29 iunie 2018 a avut loc Summitul UE privind migrația, la care au participat reprezentanți ai celor 28 de state, alături de Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați și Organizația Internațională a Migrațiilor. După lungi dezbateri s-a ajung la un acord ce prevede „platforme de debarcare” a migranților, „centre controlate” și o consolidare a frontierelor externe.
În ceea ce privește platformele de debarcare, nici o țară terță nu s-a oferit să găzduiască asemenea locuri, unde să se poată deosebi imigranții ilegali de cei cu solicitări de azil. Imigranții salvați din apele europene vor fi preluați în centre controlate, pe teritoriul UE, de unde se va face acea verificare și departajare între solicitanții de azil ce vor rămâne sau vor fi trimiși în țara de proveniență. Însă centrele de primire și rezolvarea acestor cazuri de legalitate vor rămâne la latitudinea statelor membre ce vor susține și financiar plasarea acestora.
Acordul la care s-a ajuns între participanții la summit prevede creşterea resurselor Agenţiei europene pentru controlul graniţelor Frontex (fără să se furnizeze cifre), dar şi un mandat mai larg al acesteia. El prevede, totodată, consolidarea susţinerii Pazei de Coastă libiene şi, ca un avertisment pentru organizaţiile neguvernamentale, îndeamnă „toate navele care operează pe Marea Mediterană“ să respecte legile aplicabile şi să nu obstrucţioneze operaţiunile Pazei de Coastă libiene. Într-o secţiune apreciată în mod deosebit de Malta şi Italia, cei 28 de lideri au căzut de acord să elibereze o a doua tranşă – în valoare de trei miliarde de euro – de fonduri destinate ajutorării refugiaţilor în Turcia şi să se alimenteze fondurile UE destinate Africii, în vederea încetinirii migraţiei spre Europa.
Mai multe informații pentru cetățeni despre subiectul prezentat mai sus se pot regăsi pe platformele oficiale ale Uniunii Europene: www.europa.eu, https://ec.europa.eu/commission/index_ro, http://www.europarl.europa.eu/portal/ro.
,,Dacă aveți întrebări despre Uniunea Europeană puteți contacta telefonic serviciul „Europe Direct” la numarul: 00 800 6 7 8 9 10 11, de oriunde în Uniunea Europeană, sau puteți lua legătura cu un centru de informare `Europe Direct` din zona dvs. pentru a obține informații sau a participa la un eveniment local. În județul Bacău funcționează încă din anul 2008 două centre de informare Europe Direct: la Bacău, având structură gazdă Universitatea `Vasile Alecsandri` și în orașul Comănești sub găzduirea administrației locale, respectiv `Europe Direct Valea Trotușului` Comănești”, a precizat Narcis Jitaru, managerul Centrului de Informare Europeană ,,Europe Direct Valea Trotușului” Comănești (Tel: 0234 370 401, Mobil: 0741 119 633)
Text adaptat și actualizat de Romulus-Dan BUSNEA
