Priorități ale Comisiei Europene: Uniunea Europeană, un actor mai puternic pe plan mondial

La 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Calitatea de stat membru implică atât drepturi, cât şi obligaţii. Toate acestea derivă din tratatele şi legislaţia adoptate de Uniunea Europeană de la înfiinţare până în prezent, la fel ca în cazul oricărui alt stat membru al Uniunii Europene. România a sărbătorit, acum un an, primul deceniu în Uniunea Europeană, un deceniu în care s-au comunitatea europeană a adus avantaje numeroase românilor, de la libera circulaţie în Europa până accesul pe piaţa muncii, la studii în școlile și universitățile europene, la schimbul de practici în educație între cadrele didactice, la eliminarea tarifelor percepute pentru roaming, la securitatea frontierelor.

Comisia Europeană, organismul executiv european condus de președintele Jean-Claude Juncker, propune noi schimbări pozitive în parcursul european, tocmai pentru a îmbunătății legăturile economice, culturale, politice și mai ales valorile comune între statele membre ale Uniunii Europene. Comisia a propus o serie de 10 priorități, care să faciliteze schimbările necesare dezvoltării unui viitor mai bun pentru Europa.
In informările precedente s-au prezentat priorități precum „Locuri de muncă, creștere economică și investiții”, „Migrația. Către o agendă europeană privind migrația”, „Uniunea energetică și schimbările climatice”. În cele de mai jos vom prezenta o noua prioritate a Comisiei Europene privind Uniunea Europeană, un actor mai puternic pe plan mondial.

Uniunea Europeană menține relații diplomatice cu aproape toate țările din lume. A încheiat parteneriate strategice cu principalii actori internaționali, colaborează intens cu țările emergente și a asemnat acorduri bilaterale de asociere cu mai multe țări vecine.
Politica europeană de vecinătate guvernează relațiile UE cu 16 dintre cei mai apropiați vecini din estul și sudul UE.

La sud: Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, Palestina, Siria și Tunisia, iar la est: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. Rusia participă la activitățile de cooperare transfrontalieră în cadrul PEV și nu face parte din PEV ca atare.

Politica europeană de vecinătate a fost lansată în 2003 și a fost dezvoltată pe tot parcursul anului 2004, cu scopul de a evita apariția unor noi linii de divizare între UE extinsă și vecinii săi și, în schimb, consolidarea prosperității, stabilității și securității tuturor. Se bazează pe valorile democrației, ale statului de drept și ale respectării drepturilor omului.
Politica europeană de vecinătate a fost revizuită în 2011, ca urmare a revoltelor din primăvara arabă. Cu toate acestea, având în vedere evoluțiile semnificative din vecinătate din 2011, a devenit esențial să se efectueze o nouă revizuire a PEV. În această privință, o comunicare comună care stabilește principalele linii de revizuire a PEV a fost publicată la 18 noiembrie 2015 în urma unei consultări publice, care a implicat țările partenere, organizațiile internaționale, partenerii sociali , societatea civilă și mediul academic.

În cadrul PEV revizuit, stabilizarea regiunii, în termeni politici, economici și de securitate , va fi în centrul noii politici. În plus, PEV revizuit pune un accent puternic pe două principii: punerea în aplicare a unei abordări diferențiate față de vecinii noștri, respectarea diferitelor aspirații ale partenerilor noștri și o mai bună răspundere a intereselor UE și a intereselor partenerilor noștri; și o mai mare responsabilitate a țărilor partenere și a statelor membre.

Revista politicii europene de vecinătate, propune revizuirea priorităților comune pentru cooperare , mai potrivite provocărilor din epoca noastră și adaptate evoluțiilor regiunilor. Pe lângă buna guvernanță, democrație, statul de drept și drepturile omului, au fost identificate alte trei seturi de priorități comune, fiecare dintre ele acoperind un număr mare de sectoare de cooperare:

1) dezvoltarea economică pentru stabilizare;
2) dimensiunea de securitate;
3) migrația și mobilitatea.

Marea majoritate a finanțării din cadrul ENI este utilizată pentru cooperarea bilaterală, adaptată fiecărei țări partenere din vecinătate. Un element cheie în acest context îl constituie planurile de acțiune bilaterale PE (PE), care sunt convenite de comun acord între UE și fiecare țară parteneră. AP stabilește o agendă a reformelor politice și economice cu priorități pe termen scurt și mediu și servește drept cadru politic care orientează prioritățile de cooperare.

În plus față de cooperarea bilaterală, finanțarea ENI sprijină , de asemenea , regionale , zona învecinată și cooperare transfrontalieră (CBC) programe . Aceste programe sunt concepute pentru a completa programele bilaterale de cooperare.

Un element-cheie al PEV este consolidarea și promovarea rolului actorilor societății civile în reformele și schimbările democratice care au loc în țările vecine. În special, organizațiile societății civile locale și capacitatea acestora de a se angaja cu autoritățile publice sunt consolidate.

În plus față de cooperarea bilaterală și regională din cadrul ENI, diverse inițiative și programe suplimentare ale UE susțin, de asemenea, societatea civilă din regiune, cum ar fi Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO), programul tematic ,,Actori nestatali și autorități locale” NSA-LA )și facilitatea pentru societatea civilă ENI.

Prin politica sa de cooperare pentru dezvoltare, Uniunea Europeană contribuie la reducerea sărăciei în lume și la dezvoltarea durabilă pe toate planurile cum ar fi: economic, social, de mediu. În același timp, promovează democrația, statul de drept, buna guvernanță și respectarea drepturilor omului.
Uniunea Europeană acordă ajutor umanitar în funcție de nevoile populației afectate de dezastre, în special ale persoanelor cele mai vulnerabile. În caz de catastrofe, oriunde în lume, UE coordonează asistența acordată de statele membre în domeniul protecției civile.

Mai multe informații pentru cetățeni despre subiectul prezentat mai sus se pot regăsi pe platformele oficiale ale Uniunii Europene: www.europa.eu, https://ec.europa.eu/commission/index_ro, http://www.europarl.europa.eu/portal/ro.

,,Dacă aveți întrebări despre Uniunea Europeană puteți contacta telefonic serviciul `Europe Direct` la numarul: 00 800 6 7 8 9 10 11 de oriunde în Uniunea Europeană, sau puteți lua legătura cu un centru de informare `Europe Direct` din zona dvs. pentru a obține informații sau a participa la un eveniment local. În județul Bacău funcționează încă din anul 2008 două centre de informare Europe Direct: la Bacău, având structură gazdă Universitatea `Vasile Alecsandri` și în orașul Comănești sub găzduirea administrației locale, a precizat Narcis Jitaru, managerul Centrului ,,Europe Direct Comănești” (Tel: 0234 370 401; Mobil: 0741 119 633)

Romulus-Dan BUSNEA