Una din tradițiile încetățenite în familie încă din mileniul trecut, cere ca prânzul din Duminica Paștelui să se desfășoare în propria sufragerie, unde se întinde masă mare (de fapt sunt două mai mici), cât să primească 14 – 16 persoane.
Pe lângă ouă roșii, cozonac și pască, masa respectivă mai găzduiește câteva preparate tradiționale românești: salata zisă și “de boeuf” (chit că-i încropită cu piept de pui ori de curcan), drobul din măruntaie de miel, sărmăluțele “alba-neagra” (respectiv în foi de varză murată și în foi de viță) cu mămăliga aferentă, precum și pulpele și coastele de miel la cuptor.
Drob nu mănânc, nu fac. Rămâne în responsabilitatea consoartei, eu fac doar aprovizionarea cu materii prime și materiale auxiliare. La sărmăluțe, fie că-s de post, fie că-s normale, nu o bate nimeni pe cumnata/fina mea, așa că mi-au mai rămas în sarcină capul – salata boeuf– și coada: friptura de miel la cuptor.
În fiecare an, deși baza a rămas: pulpe, coaste, cuptor, am mai făcut mici variațiuni pe temă. Dacă sunteți curioși, găsiți aici variantele din 2013, 2014, 2015 și 2016. Astăzi v-o descriu pe cea din 2017, poate o s-o încercați și voi anul acesta.
Continuarea, AICI.
