România, pe locul 25 din 30 de țări din Europa, în Indexul European de Performanţă în Tratarea Hepatitei

România se situează pe locul 25 într-un Index ce compară nivelul de screening, tratament şi prevenţie în cele 27 de state ale U.E., precum şi în Elveţia, Norvegia și Croaţia. “Indexul European de Performanță în Tratarea Hepatitei”, lansat pe 6 noiembrie la Bruxelles, cu ecouri în toată Europa, indică faptul că performanţa României este lacunară în privinţa accesului la tratament și a prevenţiei, fiind deficitară și la capitolul depistare.

Astfel, cu un punctaj general de 606 dintr-un maxim posibil de 1.000, suntem doar înaintea Cehiei (605), Ungariei (591), Letoniei (583), Estoniei (576) și Lituaniei (555), în timp ce Franța, Slovenia și Germania ocupă primele locuri în clasament, cu cele mai bune scoruri. De remarcat este că nicio țară nu a atins punctajul maxim, ceea ce demonstrează încă o dată că sunt multe de făcut în privința hepatitelor, nu doar în țări precum România, ci și în statele din vârful clasamentului.

Punctajul României pe indicatori este următorul:

Prevenție: 170
Cele mai mari punctaje – Germania, Irlanda, Elveția, Slovenia, Elveția (249)
Screening: 138
Cel mai mare punctaj – Suedia (200)
Acces la tratament: 131
Cele mai mari punctaje – Franța, Suedia (216)
Program național/ drepturile și implicarea pacientului: 83
Cele mai mari punctaje – Franța, Bulgaria, Marea Britanie (97)
Rezultate: 83
Cel mai mare punctaj – Franța (150)

Indexul European de Tratare a Hepatitei a fost elaborat de institutul suedez de cercetare Health Consumer Powerhouse (HCP), în numele și finanțat de European Liver Patients Association (ELPA), în care este membră și asociaţia APAH-RO.

Conform Indexului, România prezintă deficienţe în ceea ce privește prevenţia şi tratamentul: în timp ce sugarii sunt vaccinaţi în mod curent şi este atinsă o cotă de aproximativ 90% de copii protejaţi împotriva bolii, nu există o vaccinare sistematizată a unor grupuri de risc, cum sunt cele din sfera prostituţiei sau a consumului de droguri. Pentru că nu sunt susținute financiar prin programe publice, vaccinurile sunt plătite în totalitate de pacienţi. Timpul de aşteptare pentru consultarea unui specialist nu depăşeşte 4 săptămâni, iar copiii sunt trataţi în mod corespunzător, inclusiv în unităţi specializate.
Cu toate acestea, pentru adulți, medicamentele de ultimă generaţie nu sunt disponibile pe piaţă și nici nu sunt subvenţionate de sistemul de sănătate.

„Poziţia 25 ocupată de România în acest Index, realizat cu profesionalism și din surse de încredere, nu este una tocmai bună, dar nici nu putem omite faptul că în utlimii ani s-au făcut pași importanți pentru a mai scurta din barierele atât spre accesul la terapii, cât și pe prevenție. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut pentru a îmbunătăţi nivelul de tratare a hepatitei la pacienţii care suferă de această afecţiune. Este timpul să considerăm hepatita ca pe o problemă de sănătate publică, dar nu doar la nivel declarativ, ci prin acțiuni concrete, cu rezultate pe termen lung”, a declarat Marinela Debu (FOTO), preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO).

Indexul scoate în evidenţă lacunele din screeningul populaţiei: fără finanţare guvernamentală, testarea și consilierea gratuită şi sub protecţia anonimatului nu sunt prea uşor de realizat, iar screeningul de rutină nu este gestionat în mod sistematic în grupurile de risc major.

Analizând rezultatele studiului, o mare parte a infectărilor este detectată cu întârziere nu doar în România, ducând la afecţiuni secundare și la posibilitatea cu atât mai mare ca pacienții să transmită virusul mai departe, în necunoştinţă de cauză. „Pentru a reduce din deficiențele cu care ne confruntăm la ora actuală în privința gestionării hepatitelor cronice, nu trebuie să inventăm programe noi. Este de ajuns să adaptăm din cele care funcționează cu rezultate bune în alte țări. Se pot identifica soluții remarcabile dacă se dorește”, este de părere Marinela Debu.

Din păcate, la nivel european, doar o mică parte dintre pacienți este la curent cu afecţiunea şi poate căuta tratament. Hepatita nedescoperită conduce la afecţiuni secundare ale ficatului şi la cancer, ceea ce transformă o infecţie cu hepatită într-o afecţiune ce pune în pericol funcţiile vitale”.

Președintele APAH-RO a adăugat: „Trebuie să creştem nivelul de informare a publicului cu privire la riscul expunerii la hepatită, să asigurăm accesul tuturor la testare şi la tratament, dar mai ales persoanelor din grupurile de risc, cum ar fi pacienții care au suferit transfuzii de sânge sau intervenții chirurgicale înainte de 1995, persoanele care au în familie pacienți cu hepatită, personalul medical etc”.

Hepatita constă în inflamarea ficatului, cel mai adesea cauzată de o infecţie virală. În România, numărul pacienţilor care suferă de hepatitele cronice B şi C este estimat de European Centre for Disease Control (ECDC) la aproximativ 2 milioane, cu câteva mii de infecţii noi raportate anual.

În Europa, 23 de milioane de cetăţeni sunt infectaţi cu virusul hepatitei, iar aproximativ 125.000 de cazuri grave provocate de boli care au legătură cu hepatita sunt raportate în fiecare an, cifra fiind în creştere. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că 2 miliarde de oameni din întreaga lume au intrat în contact cu virusul hepatitei B, iar dintre aceștia mai mult de 350 de milioane prezintă infecţii cronice (pe termen lung) ale ficatului. Aproximativ 150 de milioane de persoane suferă de hepatita cronică C.

Fără tratament, ambele tipuri de hepatită pot conduce la ciroză și la cancer și pot provoca afecţiuni secundare serioase.

Cei mai mulți dintre aceşti pacienţi nu sunt conştienţi de infecţia pe care o au.