La noi acasă se mănâncă relativ rar sarmale: de Paști, de Crăciun și de încă vreo 3 – 4 ori pe an. Nu că nu ne-ar plăcea, ori că ar intra în categoria “mâncare nesănătoasă”. Motivu-i mult mai prozaic: pentru a ieși gustoase, sarmalele sau sărmăluțele (având în vedere dimensiunile lor în această zonă) trebuie să fie multe: măcar 70. Iar dacă sunt multe ar trebui să existe și suficienți consumatori prin preajmă (bine, există și varianta de a le congela, fierte sau nu, însă parcă n-au aceeași savoare).
Cum mai rămâseseră vreo zece sarmale, care învelite în foi de varză murată, care în foi de viță, am procedat la recuperarea umpluturii din ele și reciclarea acesteia.
