Nu este pentru prima oară când pregătes salată niçoise. Dacă stau să mă gândesc bine, este chiar a doua astfel de salată ieșită din mâinile mele 😉 . La prima, m-am documentat puternic, încercând să aflu ce, și mai ales ce nu se pune într-o astfel de salată. Francezii zic că o astfel de salată ca la Nisa (adecăteletea niçoise) nu conține alte ingrediente preparate termic (fierte, în limbaj uzual) decât ouăle, iar peștele folosit este fie ton, fie anșoa. Eu i-am pus și ton, și anșoa, și, în plus, am venit cu o contribuție proprie (ba chiar două): boabe de porumb fiert și bucăți de ardei gras. La actuala salată niçoise am recidivat: fără porumb și ardei, dar cu cartofi și păstăi de fasole verde. Sacrilegiu pentru francezi, clasic (sau tipic) pentru americani. Chiar și Martha Stewart (dacă știți cine este) o face așa (iar dacă nu știți, o căutare pe Google vă lămurește).
O astfel de salată se recomandă când aveți mulți oaspeți la masă. Nu se face pentru 2 sau 4 persoane, întrucât timpul de pregătire/preparare este similar, indiferent dacă pregătești o porție sau două duzini. Cum am avut o reuniune de familie lărgită, iar o salată simplă de ouă ar fi fost prea banală, m-am gândit că 10 – 12 porții de salată niçoise s-ar potrivi numai bine ca aperitiv rece.
