Simpozionul internațional de la Comănești, eveniment de o înaltă ținută științifică

S6
Simpozionul Științific și Cultural Internațional ,,Dimitrie Ghika-Comănești – In memoriam” a ajuns la a VI-a ediție. În acest an, evenimentul a avut loc sâmbătă, 6 august, la Muzeul de etnografie și artă ,,Dimitrie N. Ghika Comănești” (Palatul ,,Ghika”).
Organizat de către Asociația Cultural-Științifică ,,Dimitrie Ghika-Comănești”, Primăria orașului Comănești, Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii al Academiei Române (CRIFST), Colegiul Tehnic ,,Dimitrie Ghika” Comănești și Centrul de Informare Europeană ,,Europe Direct” Comănești, lucrările simpozionului s-au înscris în suita manifestărilor prilejuite de ,,Zilele orașului Comănești 2016”.
Evenimentul științific a fost onorat de prezența unor academicieni, cercetători, muzeografi și cadre universitare de renume, care au reprezentat instituții de învățământ, științifice și muzeistice din România și Republica Moldova.
După primirea invitaților și realizarea fotografiei de grup, în fața unui numeros public aflat în Sala Coloanelor, devenită neîncăpătoare, a urmat cuvântul de salut rostit din partea autorităților locale de către primarul Viorel MIRON, care a mulțumit tuturor invitaților și participanților pentru prezență și pentru interesul acordat acestei manifestări de anvergură, devenită una de tradiție.
În cadrul activităților derulate a existat și o secțiune pentru tineret, lansată, organizată și premiată de Centrul ,,Europe Direct” Comănești. Un număr de 63 de lucrări ale tinerilor din toată țara au intrat în concurs. Cele mai bune lucrări au fost premiate de către ing. Narcis JITARU -coordonatorul centrului, și prof. Lavinia MISĂILĂ – președintele Asociației Cultural-Științifice ,,Dimitrie Ghika-Comănești”, laureații premiilor speciale prezentându-și lucrările în plen. De asemenea, toți cei prezenți la eveniment au avut ocazia să admire pe simezele muzeului, creațiile artiștilor plastici Eugenia BOTEANU și Victor FOCA, iar în pauza dintre comunicări, tinerii de la Clubul elevilor din Comănești, coordonați de dl prof. Costică LAZĂR, le-au făcut o frumoasă surpriză participanților, oferindu-le un bogat și variat program folcloric. 
Cuvântul de încheiere l-a avut dna prof. Lavinia MISĂILĂ, care a mulțumit tuturor participanților și partenerilor ce au sprijinit organizarea acestui eveniment.
Pentru toți cei interesați, lucrările susţinute în cadrul simpozionului vor fi publicate în numărul șase al revistei ,,Columna”, care va apărea cu prilejul simpozionului științific de anul viitor.

Iată un scurt rezumat al comunicărilor prezentate, precum și câteva intervenții ale participanților :

Constantin TOMA, acad. prof. dr., membru al Secției de Științe Biologice al Academiei Române; profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, Director al revistei COLUMNA
Moderator al simpozionului, reputatul academician a prezentat în lucrarea ,,Planeta amenințată”, date recente ale ştiinţei privitoare la vechimea Universului nostru, a sistemului solar, a planetei Pământ, dar și o serie de subiecte de mare interes: ,,Când şi în ce condiţii a apărut viaţa pe Pământ”; ,,Evoluţia vieții pe parcursul a 3,5 – 4 miliarde de ani”; ,,Vechimea omului modern, apărut în Africa şi migraţia lui pe diferite continente, inclusiv în Europa în urmă cu 15.000 de ani”; ,,Acţiunile nesăbuite ale omului în ultimele secole şi mai cu seamă în ultimele decenii”. ,,Care sunt pericolele ce ameninţă planeta Pământ”. ,,Ce trebuie să facem pentru a evita o catastrofă planetară”; ,,Idei pesimiste, idei optimiste, idei raţionale pentru perioada în care trăim şi pentru viitor”.
Alexandru CIUBOTARU, acad. director onorific al Institutului Botanic al Academiei de Științe a Moldovei – ,,Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Știinţe a Moldovei la aniversarea a 50 de ani pe actualul plasament – monument național de arhitectură peisajeră (1965 – 2015). Sarcini, realizări, perspective”.
Autorul a prezentat un scurt istoric al creării primei Grădini Botanice a Academiei de Științe a Republicii Moldova, ca obiect științific și de iluminare arhitectural peisajeră, în partea de SV a orașului Chișinău. Au fost abordate realizările principale, sarcinile și perspectivele botanicii aplicativ-regionale și a botanicii teoretice.

Ion TODERAȘ, acad., director al Institutului de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei;
Laurenția UNGUREANU, cercetător științific principal, doctor habilitat, profesor cercetător, director adjunct pe probleme de științe al Institutului de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei; Lidia TODERAȘ, cercetător științific principal, doctor habilitat, Laboratorul de Sistematică și Filogenie Moleculară al Institutului de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei – ,,Biodiversitatea în contextul securității naționale a Republicii Moldova”.
Fragment din lucrare: ,,În Republica Moldova ecosistemele forestiere și cele agricole sunt cele mai expuse pătrunderii speciilor non-native. Poziția geografică a Republicii Moldova la interferența a trei zone biogeografice (Central-Europeană, Eurasiatică și Mediteraneană), în comun cu activitățile umane intense, fac acest teritoriu în special predispus la colonizarea de noi specii străine. În comunicare au fost generalizate rezultatele științifice fundamentale și aplicative obținute de către entitățile Institutului de Zoologie al AȘM în cadrul următoarelor proiecte instituționale: Invaziile biologice şi impactul lor asupra diversităţii, structurii şi funcţionării ecosistemelor naturale şi antropizate din Republica Moldova; Evaluarea diversităţii, particularităţilor succesiunilor ecologice şi elaborarea metodologiei monitoringului integrat al ecosistemelor acvatice în contextul directivelor europene; Studiul şi elaborarea căilor de reglare a efectivelor animalelor economic importante şi de protecţie a speciilor rare; Modalitățile reale de aplicare a substanțelor biologic active în vederea diminuării pagubelor de Meloidogyne culturilor horticole pe teren protejat din Italia și Republica Moldova; Adaptarea metodelor biologice în protecția plantele legumicole de fitonematode parazite periculoase și alte maladii fitopatogene în teren protejat din Republica Moldova”. Aflăm în final, că din cele mai periculoase 55 de specii de animale invazive din lume, pe teritoriul Republicii Moldova au fost identificate 14 specii de animale (25 %)”.

Valentin MARIN, dr. col. (r), secretar științific al CRIFST al Academiei Române, Cetățean de Onoare al orașului Comănești – ,,Proiectul editorial COLUMNA – 5 ani. Realizări și perspective”.
Dl Valentin MARIN a prezentat vol. V/2016 al revistei ,,COLUMNA”, revistă a Asociației Cultural-Științifice „Dimitrie Ghika-Comănești”, supliment al revistei STUDII ȘI COMUNICĂRI / DIS a Diviziei de Istoria Științei a CRIFST al Academiei Române, fondată de acad. Gleb Drăgan, o publicație ce mai degrabă e o carte (peste 500 de pagini!), care conține 50 de comunicari, studii, articole si recenzii, însumând un număr de 520 de pagini, revistă disponibilă on-line pe portalul CRIFST și la adresa: http://columna.crifst.ro.
În prezent, revista COLUMNA este accesată nu numai pe plan național, dar și pe plan internațional, în circa 38 de țări, constituindu-se într-un veritabil vector de imagine pentru societatea comăneșteană și nu numai…
Dl Valentin MARIN a anunțat cu acest prilej câteva modificări survenite în colectivul redacțional al revistei, noua formulă a casetei redacționale fiind următoarea:
Director: Acad. Constantin TOMA; Consilier editorial: dr. Valentin MARIN; Redactor şef: conf. dr. Dan-Gabriel SÎMBOTIN; Redactor şef adjunct: prof. Lavinia MISĂILĂ; Redactor coordonator: prof. Silvia-Maria MUNTEANU; Secretar de redacţie: prof. Mihaela PRISACARIU; Secretar de redacție adjunct: prof. Iuliana OICĂ.
Referindu-se la lucrarea prezentată de dl Romulus-Dan BUSNEA, la importanța pe care acesta o acordă promovării valorilor culturii, artei și științei românești, și implicit acestui simpozion, pe care l-a înfățișat cu ocazia fiecărei ediții, atât în presă cât și pe site-ul Serviciului Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău, dl Valentin MARIN, a ținut să precizeze că materialul dlui Romulus-Dan BUSNEA, prezentat în numărul cinci al revistei ,,Columna” și intitulat ,,Gheorghe Vrănceanu – personalitate de seamă a științei și învățământului românesc”, a avut cele mai multe accesări din partea cititorilor din străinătate, semn al interesului de care se bucură peste hotare marile personalități românești și realizările lor de seamă.
La finalul prezentării sale, dl Valentin MARIN a adresat mulțumiri pentru materializarea acestui proiect administrației publice locale a oraşului Comănești, dlui ec. Viorel Miron, primarul oraşului, Centrului ,,Europe Direct” Comănești, Firmei „TEMCO S.A.”, București, Asociației Cultural-Științifice ,,Dimitriue Ghika-Comănești”, Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, precum și tuturor colaboratorilor care, prin efortul lor de a se abona au asigurat continuitatea apariției acestei reviste.

Eufrosina OTLĂCAN, prof. univ. dr., vicepresedinte al DIS/CRIFST – ,,Simetria – concept în atenţia ştiinţei secolului XX”. 
,,În sens general, simetrie în seamnă regularitate, proporţionalitate, armonie între părţile unui întreg sau între părţi şi întreg, o anumită ordine, dar şi echilibru ilustrat de legi fundamentale. Mai înseamnă reciprocitate, empatie, dialog, respect, dreptate. Simetria este asociată cu opusul său, antisimetria, iar alternanţa simetrie / asimetrie dă naştere proceselor dinamice, care guvernează toată natura şi viaţa socială. Cercetări recente accentuează importanţa celor două noţiuni opuse, simetrie / asimetrie”, ne spune distinsa profesoară. Lucrarea enumeră câteva domenii ale ştiinţei secolului XX unde, folosindu-se cele două concepte opuse, se obţin rezultate de o deosebită importanţă teoretică şi practică. Este vorba de fizica subatomică,  informatica biomedicală, genetică, neurologie, psihologie, cristalografie, lingvistică, teorie militară. Simetria / asimetria, studiată folosind ecuaţiile diferenţiale, a condus la o nouă definiţie, cea a sistemelor care evoluează conform unei simetrii prin anticipare şi întârziere.

Dan-Gabriel SÎMBOTIN, prof. univ. dr., vicepreședinte al Filialei CRIFST Iași, Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane” – ,,Imaginația în știința secolului al XX-lea”.
În memoria academicianului Solomon Marcus
,,Criticile specifice perioadei numite postmodernism aduse științei clasice se fundamentau pe sublinierea rigidității raționalismului de tip cartezian și pe neacceptarea unor alte forme de cunoaștere printre care și imaginația. Demersul pe care îl vom realiza va reliefa adevărata formă a raționalismului cartezian (de multe ori înțeleasă greșit de către contemporani), modalitatea în care s-a dezvoltat ideea de raționalitate la începutul secolului al XX-lea și rolul pe care l-au avut logicieni și epistemologi importanți ai secolului trecut (Cercul de la Viena, Russell, Popper) în construcția acestei imagini. Ulterior vom sublinia rolul imaginației în euristica secolului al XX-lea și transformările pe care le-a avut epistemologia sfârșitului de secol introducând ideea de imaginație și de relativitate a cunoașterii științifice (Kuhn,  Paul Feyerabend). Vom încheia cu analiza ideilor privind transdisciplinaritatea în viziunea lui Basarab Nicolescu”, se arată în lucrarea profesorului Dan-Gabriel SÎMBOTIN.

Lenuţa ALBOAIE, conf. dr. prodecan Facultatea de Informatică, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, – ,,Cloud Computing – nucleul vietii digitale al utilizatorilor”.
,,`Cloud Computing` este una dintre cele mai noi direcții în materie de dezvoltare și găzduire a aplicaţiilor. În ultimii ani, pe lângă domenii ca `Business Analytics`, `Social Web` și `Mobile`, `Cloud Computing` constituie domeniul cu efervescente inovații tehnologice. `
Se consideră că apariţia Cloud Computing-ului este echivalentul computaţional al revoluției energiei electrice de acum un secol. Înainte de apariţia furnizorilor de energie electrică, fiecare întreprindere producea energie electrică proprie folosind generatoare. După ce reţeaua electrică a fost creată, fermele și întreprinderile şi-au închis generatoarele proprii și au cumpărat energie de la furnizori, la un preţ mult mai mic (și cu o fiabilitate mult mai mare) decât ar fi putut produce pe cont propriu. Acelaşi tip de revoluţie pare ca îl aduce și Cloud Computing-ul în zona computaţională. `Cloud Computing` este văzut ca o modalitate care asigură accelerarea creșterii unei afaceri. Pentru utilizatorul obișnuit, previziunile arată că infrastructurile PC- Cloud vor înlocui PC-urile si astfel Cloud va deveni `center of a users’s digital life`”, se arată în lucrarea prezentată, care realizează o abordare asupra dimensiunilor multiple aduse în universul digital al utilizatorilor de tehnologiile arondate ,,Cloud Computing”-ului.

Vasile LECHINȚAN, dr., secretarul Filialei CRIFST Cluj-Napoca – Elevi români la Gimnaziul Catolic din Târgu-Mureş în secolele XVIII-XIX.
Despre participarea românilor la cursurile gimnaziilor romano-catolice din Transilvania secolelor XVIII-XIX puţin se cunoaşte în istoriografia română, fenomenul – deşi de relativ de mare amplitudine, nu este amintit decât intermitent, când se apelează la biografia unor mari personalităţi româneşti, precum episcopii Micu-Klein, Aron, Maior, Bob etc, dar şi Gheorghe Şincai, Avram Iancu, Alexandru Papiu-Ilarian, Gheorghe Lazăr, Aron Pumnul ş.a.

Ala MOVILEANU, dr., muzeograf, Constantin PĂTRAȘCU, şef secţie, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” București – ,,Zona Sud sau `Restul românesc` la 80 de ani de la inaugurarea Muzeului Satului din Bucureşti”.
,,Istoria Muzeului Naţional al Satului `Dimitrie Gusti` este legată de oameni şi de magia satului tradiţional. Acest muzeu a fost întemeiat pornind de la specificul cultural al habitatului rural din România, cercetat de echipele gustiene şi continuat de specialişti pe parcursul a 80 de ani. Pe 17 mai (2016) Muzeul Naţional al Satului `Dimitrie Gusti` din Bucureşti a împlinit frumoasa vârstă de 80 de ani. Cu acest prilej, întregul colectiv al muzeului a contribuit la deschiderea pentru public a Zonei Sud, teren obţinut în 1990, unde în cadrul unui proiect tematic au fost transferate pe un teren de peste 3 hectare 30 de obiective – achiziţii mai vechi sau achiziţii recente. În majoritatea cazurilor au fost strămutate gospodării întregi, cu tot cu anexe, ateliere meşteşugăreşti, construcţii pastorale, edificii publice, etc. Ca şi în partea veche a satului, cultura tradiţională este analizată din perspectivă etnografică, urmărind-se evoluţia locuinţei rurale de suprafaţă, abordând aspectul planimetric: casa monocelulară, locuinţa cu două încăperi, cu trei şi cu mai multe încăperi. S-a acordat o atenţie deosebită şi grupurilor etnice din România, deoarece în partea veche a satului avem reprezentaţi, prin gospodării de excepţie, secuii din Harghita şi ruşii-lipoveni din Tulcea, aici, pe aleea minorităţilor `şi-au găsit locul` saşii din Sibiu, evreii din Maramureş, huţulii din Suceava”, se arată în lucrarea menționată. Totodată, sunt prezentate elementele de originalitate, materialele de construcţie, predominând lemnul, iar în unele cazuri lutul, precum şi tehnicile tradiţionale de construcţie specifice zonelor de provenienţă. Anexele gospodăreşti reflectă principalele ocupaţii ale locuitorilor din zonă: agricultura, păstoritul, lucrul la pădure, meşteşugurile.
Arhitectura interiorului judicios organizată te introduce în atmosfera intimă a casei ţărăneşti din secolele XVIII – mijlocul secolului XX, mobilier şi ţesături originale, port popular, inventar casnic, ceramică, unelte, etc.

Romulus-Dan BUSNEA, economist, inspector de specialitate în cadrul Serviciului Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (SPJPPTCAS), publicist – ,,George Sterian, exponent al stilului arhitectural neoromânesc moldav”.
Repere: Arhitectura lui George Sterian, personalitate polivalentă a științei, artei și culturii românești, unul dintre fondatorii şcolii naţionale de arhitectură în epocă, se distinge printr-o serie de particularități specifice stilului neoromânesc în versiune moldavă, plină de expresivitate și originalitate. În luna aprilie 2016 s-au împlinit 80 de ani de la moartea lui George Sterian, arhitect, urbanist, decorator, restaurator și publicist, al cărui destin s-a legat pentru o bună perioadă de timp de orașul Bacău. Același destin i-a marcat nașterea și moartea petrecute la aceeaşi dată, 19, cu cifra 9 în componenţă; s-a născut la 19 aprilie 1860 la Iași și a murit la 19 aprilie 1936, la Bacău. Cifra 9 se regăseşte şi în vârsta pe care a avut-o când s-a stins din viaţă: 79 de ani. Aportul lui George Sterian în domeniul arhitecturii, în nașterea stilului arhitectural neoromânesc (sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX), nu este doar fundamental, ci și unul foarte original. Arhitectul George Sterian a fost printre altele, fondatorul revistei ,,Arhitectura” (1906), înfiinţând în 1909, Şcoala de Artă Decorativă ,,Domniţa Maria” din Bucureşti. Aflându-se printre cei implicaţi direct în eforturile de refacere a ţării după războiul de la 1916, va fi încadrat ca architect-şef la Primăria Bacău, unde va lucra până în anul 1932. Printre realizările sale profesionale de excepţie, care poartă amprenta gândirii sale ingenioase, se numără: proiectul Cazinoului și Hotelului Epitropiei ,,Sfintul Spiridon” Iaşi din stațiunea Slănic-Moldova (1894), restaurarea Bisericii ,,Cuţitul de Argint” (1894), Teatrului Naţional (1895) şi a Bisericii ,,Bucur” (1905 – 1907) din Capitală, restaurarea Mănăstirii Caşin şi a Bisericii ,,Precista” (singura ctitorie ștefaniană) din Bacău (1920 – 1925), proiectele clădirilor ,,Ateneul Cultural” și ,,Casa architect George Sterian” din Bacău (1926 – 1932), planul de sistematizare a oraşului Târgu Mureş etc.
,,Sunt onorat să particip pentru a patra oară consecutiv la această manifestare științifică de excepție, care face cinste orașului Comănești și locuitorilor săi. Permiteți-mi să mulțumesc pe această cale dnei prof. Lavinia MISĂILĂ, pentru buna colaborare de-a lungul ultimilor ani în ceea ce privește aportul la promovarea comunității comăneștene cu toată lada sa de zestre, dlui dr. col. (r) Valentin MARIN, pentru imboldul pe care mi l-a dat în continuarea și aprofundarea unor teme care se regăsesc și sper să se regăsească și în viitor în paginile revistei, ca și în programul sesiunilor de comunicări, dlui primar Viorel MIRON, autorităților locale, care fac posibilă desfășurarea unei asemenea manifestări, și nu în ultimul rând, dlui ing. Narcis JITARU, care a reușit printre altele, să organizeze două importante reuniuni media la nivel regional pe teme europene și nu numai, în fapt, o oportunitate pentru schimbul de experiență și bune practici în domeniul comunicării. Le mulțumesc tuturor comăneștenilor, care m-au invitat la ei și m-au primit mereu cu brațele deschise, cu ospitalitate și prietenie”, a spus Romulus-Dan BUSNEA.

Maria TRANDAFIR – ,,Contribuții științifice și tehnice românești la începutul secolului al XX-lea. Scurte considerații”. Subiectele abordate au fost :
I. Realizări din aviaţie ale lui : Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coanda, Gheorghe Botezat (Georges de Bothezat), George Constantinescu;
II. Prezenţe feminine importante în ştiinţa şi  tehnica de la începutul secolului al XX-lea; inginerele Elisa Leonida Zamfirescu,  Aurora Gruescu, prof. univ. dr. doc. Elena Densuşianu-Puşcariu, arhitecta Virginia Andreescu Haret, cercet. ştiinţ. pr. (cu gr.) dr. în medicină şi chirurgie Ionescu Sofia, dr. în (ştiinţe fizice) Mărăcineanu Ştefania.

SECȚIUNEA PENTRU TINERET
Răzvan BOŞOTEANU, elev la Colegiul Tehnic ,,Dimitrie Ghika” Comăneşti – ,,Dovezi ale Marelui Razboi pe Valea Trotusului”, profesor coordonator: Petriţa BÎLBÎE.
Andreea ICHIMOAIE, Alexandra ONEA, eleve la Colegiul Tehnic ,,Dimitrie Ghika” Comăneşti – ,,Aplicaţiile nanotehnologiei în domeniul medicinei”, profesor coordonator: Lavinia MISĂILĂ.
Andrei IFTIMIE, elev la Colegiul Tehnic ,,Dimitrie Ghika” Comăneşti – ,,Geneză şi genetică”, profesor coordonator: Camelia Popa.

Din motive obiective, academicianul Dumitru MURARIU, membru corespondent al Academiei Române, dr. în biologie, prim-vicepreședinte al CRIFST, președinte al DIS/CRIFTS al Academiei Române, nu a putut participa la această ediție a manifestărilor de la Comănești. Domnia sa a trimis salutul său participanților și a urat succes lucrărilor simpozionului. Lucrarea care îl are autor pe acad. Dumitru MURARIU se intitulează ,,Emil Racoviţă – fondator al biospeologiei şi al primului institut de speologie din lume” și va fi prezentată în numărul viitor al revistei. Iată câteva repere:
,,Eminentul zoolog şi explorator Emil Racoviţă s-a specializat mai întâi în oceanologie, pe care a curtat-o din nou, după revenirea din prima expediţie ştiinţifică în Antarctica (1897 – 1899). De data aceasta devenise director adjunct al Laboratorului Arago din Staţiunea Banyuls-sur-Mer. Investigând coloniile de Pinna nobilis din Marea Mediterană (16 – 20 iulie 1904 şi la 26 aprilie 1905) a ajuns în lumea de basm a Insulei Majorca. Acolo a vizitat faimoasa peşteră Cueva del Drach, din care a colectat şi a descris crustaceul izopod Typhlocirolana moraguesi. Este vorba despre un crustaceu de apă dulce, cu evidente trăsături comune cu ale speciilor marine şi care i-au trezit interesul savantului pentru studiul vieţuitoarelor subpământene. În anul 1907 a publicat `Essai sur les problemes biospéologique` – actul de naştere al biospeologiei – domeniu căruia i s-a dedicat tot restul vieţii. Emil Racoviţă a analizat condiţiile de viaţă din peşteri, influenţa lor asupra vieţuitoarelor cavernicole, clasificându-le în: trogloxenii, troglofilii şi troglobii; pe seama lor a dezbătut problemele specifice de ecologie, filogenie şi biogeografie.
În anul 1920 a fondat Institutul de Speologie de pe lângă Universitatea din Cluj. Acolo, faimoasa revistă `Biospeologica` – pentru cunoaşterea istoriei naturale a domeniului subteran, întreruptă în timpul Primului Război Mondial a redevenit organul științific al primului institut de speologie din lume. Programul Institutului prevedea continuarea lucrărilor extensive de speologie, revizuirea grupelor cu reprezentanţi cavernicoli, monografii speologice regionale, cataloage de peşteri, cu indicarea florei şi faunei lor, descrieri de anatomie, lucrări de embriologie şi fiziologie, cercetări experimentale şi nu în ultimul rând o dare de seamă analitică a publicaţiilor speologice. Institutul de speologie din Cluj a atras specialişti străini, pentru cercetarea peşterilor din Munţii Apuseni, din nordul Olteniei şi din Banat. La rândul lor, specialiştii români au făcut cercetări în peşterile din fosta Iugoslavie, Italia, Turcia, Franţa, din nordul şi centrul Africii, din America de Nord. Astfel, în anul 1947, Emil Racoviţă cercetase 1.400 peşteri şi staţiuni hipogee, şi colectase peste 200.000 exemplare cavernicole. Pe baza lor, savantul a alcătuit un îndreptar speologic, şi-a cristalizat concepţia ortogenezei evolutive şi a deschis calea sistematicii evolutive. Emil Racoviţă a arătat că speciile de vieţuitoare din anterioarele perioade geologice `ne-au rămas martorii unui trecut ce se pierde în nemăsuratele depărtări ale timpurilor asfinţite, care ne ajută să citim cronici ale evenimentelor pământeşti`. Cu Institutul de Speologie din Cluj, Emil Racoviţă a înscris speologia la loc de cinste între ştiinţele sintetice, de cercetare integrală a unei porţiuni a lumii, cu toată zestrea ei de factori energetici şi de făpturi materiale”.
O prezentare biografică a personalităților prezente la simpozionul de la Comănești, într-un număr viitor.
Romulus-Dan BUSNEA