Simpozionul Național ,,Dimitrie Ghika”, Comănești, august 2015

Foto Simp. Comanesti  08.08.15 091

Muzeul de Artă și Etnografie ,,Dimitrie Ghika” (Palatul Ghika) din orașul Comănești a fost gazda celei de-a cincea ediții a Simpozionului Național ,,Dimitrie Ghika-Comănești – In memoriam”, manifestare cultural-științifică de anvergură, desfășurată sâmbătă, 8 august 2015, cu ocazia evenimentului ,,Zilele Orașului Comănești 2015”.

Invitați

În jurul orei 09.30, primarul orașului, Viorel Miron, prof. Lavinia Misăilă, președinte al Asociației Cultural-Științifice ,,Dimitrie Ghika-Comănești”, ing. Narcis Jitaru, coordonator al Centrului de Informare Europeană ,,Europe Direct Comănești”, alături de doi tineri îmbrăcați în superbe costume populare, i-au întâmpinat cu pâine și sare pe invitați, nume de marcă ale vieții academice românești, personalități ale spațiului cultural și spiritual comăneștean: Constantin TOMA, acad. prof. dr., membru al Secției de Științe Biologice al Academiei Române, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, director al revistei ,,Columna”; Valentin MARIN, dr. col. (r), secretar științific al CRIFST al Academiei Române, redactor-șef al revistei ,,Columna”, Cetățean de Onoare al orașului Comănești; Dorina ROGOBETE, ing., cerc. pr. la Institutul de Mecanica Solidelor al Academiei Române; Dan-Gabriel SÎMBOTIN, conf. dr., profesor la Universitatea ,,Al. I. Cuza” Iași, vicepreședinte al Filialei CRIFST al Academiei Române; Ala MOVILEANU, muzeograf, și Constantin PĂTRAȘCU, şef secţie, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” București; Elisabeta POLIHRONIADE, mare maestru internațional la șah, Cetățean de Onoare al orașului Comănești; Emil Dănuţ GABĂR, ing., copreşedinte al Asociaţiei Sportive „Clubul Sportiv Elisabeta Polihroniade”, Bucureşti, redactor şef la revista română de şah „Gambit”, poet și publicist; Alexandru MAXIM, preot paroh al Bisericii Sfântul Spiridon din Comănești; prof. Petru Colăcel, critic literar; profesori, elevi și studenți din Comănești.
Asociaţia Cultural-Ştiinţifică „Dimitrie Ghika-Comăneşti”, constituită în august 2011 sub preşedenţia de onoare a dlui prof. dr. Dumitru Murariu, membru corespondent al Academiei Române, directorul Muzeului Naţional de Ştiinţe Naturale „Grigore Antipa” din Bucureşti, având drept scop promovarea datelor istorice şi ştiinţifice referitoare la familia prinţului Dimitrie Ghika-Comăneşti (primul european care a întreprins expediţii ştiinţifice în Somalia şi Sudan la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX), precum şi valorificarea tradiţiilor culturale ale Văii Trotuşului Superior, a fost și în acest an, principalul organizator al simpozionului, având ca teme: ,,Călător român pe meleaguri străine” și ,,Europa de ieri și de azi văzută prin ochii tinerilor”.

Organizatori

Simpozionul s-a desfăşurat sub egida Comitetului Român pentru Istoria şi Filosfia Ştiinţei şi Tehnicii, Divizia de Istoria Ştiinţei şi Tehnicii a Academiei Române, în organizarea Primăriei oraşului Comăneşti, Asociaţiei Cultural Ştiinţifice „Dimitrie Ghika-Comăneşti”, Centrului de Informare Europeană „Europe Direct Comăneşti”, Colegiului Tehnic „Dimitrie Ghika-Comăneşti”, Asociației ,,Clubul Tineretului Rădăcini”, Bisericii ,,Sf. Spiridon” Comănești.

Studii și Comunicări

Lucrările simpozionului au avut loc în Sala Coloanelor a Palatului Ghika, în program fiind incluse următoarele comunicări (cu fragmente din prezentările și lucrările lectorilor) :
Geniul vegetal şi geniul uma – Constantin TOMA, acad. prof. dr., membru al Secției de Științe Biologice al Academiei Române; profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, Director al revistei COLUMNA

Autorul a prezentat în ordine cronologică, date și informații inedite, unele în premieră, despre: etape ale evoluţiei vieţii pe Pământ; condiţiile în care au apărut plantele terestre, îndeosebi cele cu flori; începuturile agriculturii rudimentare şi eforturile omului pentru domesticirea plantelor; centrele de origine a plantelor cultivate şi introducerea acestora dintr-o regiune în alta; pericolul dispariţiei soiurilor locale şi necesitatea prezervării celor vechi; triumful „revoluţiei verzi” şi utilizarea soiurilor de plante modificate genetic în contextul agriculturii industrializate; înfiinţarea Băncii Globale de Seminţe.

Foto Simp. Comanesti  08.08.15 054

Din expunerea distinsului profesor, participanții la simpozion au aflat printre altele că în România există o Bancă de Resurse Genetice Vegetale la Suceava, unde se păstrează seminţe de plante, şi că, dintre sutele şi miile de specii existente doar câteva asigură hrana populaţiei: grâul, porumbul, orezul, orzul. Totodată, ca măsură preventivă în cazul unei catastrofe naturale de proporții, sau a producerii unor crize la nivel mondial, la Svalbard (teritoriu insular în Oceanul Arctic) există o bancă de semințe securizată, construită într-un depozit subteran, tocmai pentru a prezerva o largă varietate de semințe de plante originare din toate colțurile lumii. Seiful de semințe găzduiește mostre duble, sau copii de rezervă păstrate în băncile de gene de pe toată planeta. Seiful de semințe este un fel de asigurare în vederea pierderii semințelor păstrate în băncile de gene, dar și un refugiu pentru semințe în eventualitatea unor crize puternice regionale sau globale.
Grigore Antipa şi Emil Racoviţă – doi savanţi români, prieteni – Dumitru MURARIU, membru corespondent al Academiei Române, dr. în biologie, prim-vicepreședinte al CRIFST, președinte al DIS/CRIFTS al Academiei Române

În lipsa autorului, invitat la Academia de Științe din Polonia, un rezumat al lucrării a fost prezentat de către dr. col. (r) Valentin Marin):
,,Ambii savanți au fost colegi de bancă la Institutul Academic ( Institutele Unite) din Iaşi – cel mai bun la acea vreme, din ţară. Au avut profesori comuni, care le-au sădit dragostea de ştiinţele naturii. Apoi, Antipa a urmat cursurile Universităţii din Jena, iar Racoviţă – la Sorbona, a urmat cursurile Facultăţii de Drept şi ale celei de Ştiinţe.

Primul a reorganizat pescăriile Statului şi a trasat canalele de primenirea apei din Delta Dunării, sporind de mai multe ori producţia de peşte; a fost pionierul cercetărilor hidrobiologice din România; a organizat la Tulcea, Staţiunea Piscicolă, astăzi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Delta Dunării şi Staţiunea Oceanografică din Constanţa – astăzi Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Marină „ Gr. Antipa”, precum şi Staţiunea Piscicolă de la Nucet –Dâmboviţa. Dar opera sa cea mai dragă a fost Muzeul Naţional de Istorie Naturală, care îi poartă numele şi în care a realizat primele diorame din lume. Grigore Antipa vedea rolul culturii ca factor de bază în ridicarea gradului de civilizaţie al poporului.

Al doilea a fost ctitorul şi legislatorul Speologiei – ştiinţă nouă a străvechilor taine pământeşti; a organizat primul Institut de Speologie (din lume)/1920, la Cluj; a fost naturalistul echipajului expediţiei navei `Belgica` (1897 – 1899) în Antarctica, unde a făcut observaţii asupra pinguinilor, focilor şi balenelor. După Emil Racoviţă, problema problemelor nu era `to be or not to be` izvorâtă la Elsingör din mintea agitată a prinţului Danemarcei, ci aşa cum a formulat-o el: `to know or not to know`: `A nu şti – spunea Racoviţă – înseamnă: superstiţii, egoism orb, concurenţă sălbatică, neînţelegere, duşmănie, război, foamete, prăpăd`. După Racoviţă, a şti înseamnă pentru omenire: organizare temeinică, activitate raţională, cooperatism, solidaritate, evoluţie paşnică.

Ambii savanţi au fost oameni luminaţi, cu un dezvoltat simţ patriotic, clarvăzători asupra rolului instituţiilor de ştiinţă şi cultură pentru ridicarea gradului de civilizaţie al poporului român. Au fost doi oameni de ştiinţă înzestraţi cu o inteligenţă sclipitoare, cu o neobişnuită putere de muncă şi cu un excepţional simţ al realităţilor. Rezultatele cercetărilor ştiinţifice le-au adus faima naţională şi universală. Ţelul lor suprem a fost să trezească puterile latente ale poporului român, să pună în acţiune toate energiile de îndrumare a concetăţenilor pe calea muncii cinstite şi disciplinate, pentru a-i înscrie în rândul popoarelor lumii, capabile să contribuie la sporirea patrimoniului cultural şi ştiinţific al omenirii”.

Revista COLUMNA Vol. 4/2015 – Prezentare generală – Valentin MARIN, dr. col. (r), secretar științific al CRIFST al Academiei Române, redactor-șef al revistei COLUMNA, Cetățean de Onoare al orașului Comănești

,,Vol. IV/2015 al revistei COLUMNA, revistă a Asociației Cultural-Științifice „Dimitrie Ghika-Comănești”, supliment al revistei STUDII ȘI COMUNICĂRI / DIS a Diviziei de Istoria Științei a CRIFST al Academiei Române, fondată de acad. Gleb Drăgan, conține 65 de comunicari, studii, articole si recenzii, însumând un număr de 603 de pagini, revistă disponibilă on-line pe portalul CRIFST și la adresa: http://columna.crifst.ro.
În prezent, revista COLUMNA este accesată nu numai pe plan național, dar și pe plan internațional, în circa 25 de țări, constituindu-se într-un veritabil vector de imagine pentru Societatea Comăneșteană și nu numai…

Adresăm mulțumiri pentru materializarea acestui proiect  Administratiei Publice Locale a Oraşului Comănești, domnului ec. Viorel Miron, primarul oraşului, Centrului Europe Direct Comănești, Firmei „Total Soft S.A.”, București, Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad și tuturor colaboratorilor care, prin efortul lor de a se abona au asigurat continuitatea apariției acestei reviste”.
Parohia ortodoxă ,,Sfântul Spiridon” din Comăneşti în documente de arhivă – Alexandru MAXIM, preot paroh al Bisericii Sfântul Spiridon din Comănești

,,Au trecut 200 de ani de când pe Dealul Comăneştiului se află Biserica ortodoxă cu hramul Sfântul Spiridon. Acest moment este marcat şi de apariţia lucrării Parohia ortodoxă ,,Sfântul Spiridon” din Comăneşti în documente de arhivă, autoare fiind profesoara Elena Mihaela PRISACARIU de la Colegiul Tehnic `Dimitrie Ghika` din Comăneşti.

Foto Simp. Comanesti  08.08.15 047

Prezenta lucrare se bazează pe informaţiile oferite de documentele din Arhivele Naţionale din Bacău şi Arhiva Parohiei ,,Sfântul Spiridon”  din Comăneşti, fiind o continuare a celor din 2007 şi 2011, moment în care apăreau primele lucrări având ca subiect viaţa religioasă din Comăneşti.
Lucrarea cuprinde pe lângă Cuvântul înainte redactat de preotul paroh al Bisericii Sfântul Spiridon, Alexandru Maxim, o Prefaţă, trei capitole – Viaţa religioasă în Comăneşti (a II-a jumătate a secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea), Parohia Sfântul Spiridon în primele decenii ale secolului XX, Parohia Sfântul Spiridon în documente de arhivă (anii 40-80 ai secolului XX), o Anexă cu documente şi fotografii ale bisericilor din zonă, precum şi o Bibliografie, instrument important în elaborarea oricarei lucrări ştiinţifice.

În primele două capitole, pentru o mai bună înţelegere a evoluţiei istorice a zonei, sunt reluate acele elemente despre viaţa religioasă din Comăneşti şi istoria bisericilor, care pot determina o mai bună cunoaştere a istoriei locale în strânsă legătură cu istoria naţională. Cel de-al treilea capitol reprezintă o radiografie a perioadei 1947-1987, în care parohia Sfântul Spiridon din Comăneşti, prin preoţii parohi şi enoriaşi au contribuit la scrierea istoriei, în vremuri dificile pentru poporul român, respectiv mare parte din perioada comunistă. Prezentarea evenimentelor s-a făcut fără a se interpreta rolul membrilor bisericii ortodoxe, indiferent de subiectele tratate: aspecte economice, politice, sociale sau religioase”.
Părintele Maxim a mulțumit pe această cale și celor care au realizat fotografiile expuse în holul muzeului reprezentând Biserica ,,Sf. Spiridon” din Comănești: Cristina Hanganu, Nicu Garai și Nicolae Popa.

Tărâmul de dincolo – Emil Dănuţ GABĂR, ing., copreşedinte al Asociaţiei Sportive „Clubul Sportiv Elisabeta Polihroniade”, Bucureşti, redactor şef la revista română de şah „Gambit”
Emil Dănuț Gabăr a încântat și emoționat auditoriul cu poeziile sale, mulțumind astfel pentru harul său nu doar bunului Dumnezeu, ci și mamei sale, precum și unuia dintre mentorii săi, Elisabeta Polihroniade, marea doamnă a șahului românesc, ambele prezente în sală.

,,S-ar stinge o parte din noi, dacă am renunța la Poezie … Ne-am alunga visele. Ne-am anula plecările (sau, dacă am pleca, nu am mai ști unde să ne întoarcem). Am uita să privim în jur și înlăuntrul nostru. Ne-am uita pe noi dar, cel mai grav, și pe El. Prin ea – Poezia – mai păstrăm, încă, legătura cu El – Cel Dintâi, Creatorul desăvârșit al acestui mirabil univers, pentru că – și, aici, descoperim magia – Poezia ne apropie de esențe. În căușul ei, adunăm ce găsim în călătoriile noastre către, mereu, alte orizonturi ale acestei lumi (și vechi, și noi) sau către profunzimile sinelui: vise, speranțe, deziluzii, zbucium, extaz – crâmpeie de suflet.

Avem nevoie de ale ei aripi de hârtie pentru a zbura liberi, pretutindeni sau pentru a coborî în suburbiile unui spațiu al cărui mister ne incită rațiunea și simțurile. De acest farmec trebuie să se fi lăsat sedus și distinsul nostru Autor, care, iată, nu întâmplător, prin formația sa intelectuală, se prinde în tentația necunoscutului, pe care încearcă să-l pătrundă, să-i dezlege substraturile. Este vorba despre misterul acelui tărâm de dincolo, al acelei călătorii post-mortem a oricărui „eu” întors „la țărână”, „ce lasă în urmă doar chipul din piatra păgână (Destin)”. (Fragment din Cuvânt de început – prof. Lăcrămioara Zăbavă)

Cinci luni în Ţara Somalilor – carte-document a Prinţului Nicolae Ghika despre prima expediţie românească în Cornul Oriental al Africii (Cinq mois au pays des Somalis) – Dorina ROGOBETE, ing., cerc. pr. I.M.S. – Academia Română
,,Prinţii Ghika, tată şi fiu, sunt primii exploratori români care au efectuat o expediţie cinegetică de mare succes în anul 1895, în teritoriile ce aparţin în prezent Somaliei, denumite în acea perioadă „Ţara Somalilor”.

Cartea lui Nicolae Ghika, scrisă în limba franceză şi apărută în 1898, la Geneva, constituie dovada unei cercetări ştiintifice de prestigiu, în ceea ce priveşte mamiferele mari din partea orientală a Africii. Au fost colectate şi 55 de specii de plante dintre care 16 nu mai fuseseră descrise de biologi. Harta traseului, fotografiile făcute în timpul expediţiei, observaţiile asupra climei şi reliefului, datele topografice obţinute anterior, completate cu descoperiri personale de valoare (spre exemplu Vadul Ghika) au fost preluate şi studiate de savanţi şi universităţi din întreaga lume”.
Această a doua carte semnată de Dimitrie Ghika (după cea din 1897) și dedicată expediției românești în Somalia, a fost tradusă în limba română, în premieră, printr-un lăudabil efort și bunăvoință, de către dna Dorina Rogobete, care a lansat-o și a oferit-o publicului larg, cu prilejul acestui simpozion.

România și specificul educației în secolul al XXI – lea – prof. Dan-Gabriel SÎMBOTIN, conf. dr., Universitatea ,,Al. I. Cuza” Iași, vicepreședinte al Filialei CRIFST- Iași

,,De la începutul secolului al XXI-lea România se află într-o continuă reformă educațională prin care încearcă să introducă elementele specifice noii episteme educaționale. Fără a avea un proiect de lungă durată au fost introduse cu sincope părți ale reformei globale privind educația ce s-au conturat la sfârșitul secolului al XX-lea ca fundament pentru educația Secolului al XXI-lea. În această lucrare am încercat să realizez o analiză a implementării reformelor învățământului Românesc pornind de la Programul UNESCO privind educația întocmit de comisia coordonată de Jaques Delors”.

Arhitectura vernaculară de pe Valea Vâlsanului, judeţul Argeş – Ala MOVILEANU, muzeograf, Constantin PĂTRAȘCU, şef secţie, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” București
,,O cercetare recentă (17 – 26 iulie) s-a efectuat pe Valea Vâlsanului în localităţile Brăduleţ, Brădetu şi Galeş. Aflate la înălţimi, aceste sate sunt de tip răsfirat, înşiruite de-a lungul văii râului Vâlsan şi a căilor de comunicaţii.

Atestate documentar între 1506 şi 1700 sunt locuite de pământenii băştinaşi, localităţile fiind populate la începuturi de oieri români din Transilvania, stabiliţi aici.
Scopul principal al cercetării a fost studiul tipologic al locuinţei tradiţionale ce s-a mai păstrat în zonă, fiind o cercetare realizată împreună cu studenţii de la arhitectură, anul IV, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism `Ion Mincu`.
Astfel, s-au depistat locuinţe, multe părăsite, care redau evoluţia planimetrică a arhitecturii vernaculare: locuinţa monocelulară (cu o singură încăpere) – cea mai veche; casa cu două încăperi şi prispă parţială; casa cu două încăperi cu acces separat direct din prispă; casa cu tindă mediană, cu două camere şi prispă; casa cu trei încăperi cu intrări separate din prispă. Cele mai multe sunt ridicate pe teren în pantă, materialele de construcţie fiind piatra şi lemnul. Ca ocupaţii principale menţionăm păstoritul, lucrul la pădure, agricultura restrânsă”.

SECȚIUNEA PENTRU TINERET

Mircea Eliade: călătorie inițiatică spre necunoscut, profesor coordonator: Petriţa BÎLBÎE – Mara STAMATE, Rareș STAMATE, elevi, Colegiul Tehnic ,,Dimitrie Ghika” Comăneşti – ,,Această comunicare și-a propus să prezinte călătoria inițiatică a lui Mircea Eliade în India, din perioada interbelică. În drumul său spre India, Mircea Eliade a făcut câteva escale în importante orașe și porturi ale lumii, precum Alexandria, Cairo, a traversat Marea Roșie și Oceanul Indian, notându-și câteva idei și impresii în „Falsele” sale jurnale de călătorie. India, văzută prin ochii lui Mircea Eliade ca o „nouă dimensiune a Universului”, reprezintă un spațiu de cultură și civilizație altfel decât cel din care scriitorul provenea. Contactul cu această nouă mentalitate a determinat și călătoria sa interioară și descoperirea sinelui”.

Un călător neobișnuit de pe Valea Trotușului, în Kosovo, profesor coordonator: Petriţa BÎLBÎE – Bianca Ștefania BILIBOC, elevă la Colegiul Tehnic ,,Dimitrie Ghika” Comăneşti
,,Comunicarea și-a dorit să prezinte aspectele necunoscute de cultură şi civilizaţie ale unei zone de risc, datorate unui conflict, văzute prin ochii unui călător mai puţin obişnuit. Originar de pe Valea Trotuşului, domnul Iulius Bogasiu a participat la mai multe misiuni de menţinere a păcii în Kosovo, în perioada 2006-2011, în calitate de comandant de pluton. Impresionat de cele văzute cu ochii şi cu sufletul, ne-a împărtăşit gândurile sale, ca o provocare pentru oricine îşi doreşte să facă o călătorie adevărată în zona Kosovo, asemănată de domnul Bogasiu, prin numărul mare de biserici şi mănăstiri, cu nordul Moldovei din ţara noastră”.

Pe cărări duhovnicești… Pașii românilor în Țara Sfântă și pe „Muntele Comorilor”, profesor coordonator: Petriţa BÎLBÎE – Mădălina Andreea STAN, elevă la Colegiul Tehnic ,,Dimitrie Ghika” Comăneşti

,,Această comunicare abordează călătoriile spirituale, pelerinajele în Țara Sfântă și la Muntele Athos. Cercetarea ne-a condus prin timp, de la primul mare pelerin daco-roman din secolul al V-lea, Sfântul Ioan Casian, până la un alt mare pelerin din secolul al XX-lea, Sfântul Ioan Iacob Românul (Hozevitul). Partea inedită a acestei comunicări constă în aducerea în prim-plan și a unor pelerini din zilele noastre, originari de pe Valea Trotușului. Părintele arhimandrit Emilian, monah la Muntele Athos și părintele arhimandrit Teofil, superior al Așezămintelor românești din Țara Sfântă, foști elevi ai Colegiului Tehnic `Dimitrie Ghika` Comănești, au binevoit să ne împărtășească din experiențele lor duhovnicești la Locurile Sfinte”.

Anul European al Dezvoltării 2015 – ing. Narcis Jitaru, coordonator al Centrului ,,Europe Direct Comănești”

În preambulul festivității de premiere a elevilor câștigători ai ,,Concursului de eseuri și comunicări științifice” dedicat Anului European al Dezvoltării 2015, dl Narcis Jitaru, coordonatorul Centrului ,,Europe Direct Comănești”, a prezentat în comunicarea sa, însemnătatea acestui eveniment: ,,În organizarea AED 2015, Uniunea Europeană și-a propus: informarea cetățenilor Uniunii cu privire la cooperarea pentru dezvoltare a Uniunii și a statelor membre, stimularea implicării directe, gândirea critică și interesul activ al cetățenilor Uniunii față de cooperarea pentru dezvoltare, sensibilizarea publicului cu privire la avantajele cooperării pentru dezvoltare a Uniunii, precum și promovarea în rândul cetățenilor din Europa și din țările în curs de dezvoltare a un sentiment de responsabilitate, solidaritate și oportunități în comun într-o lume în schimbare și din ce în ce mai interdependentă. 2015 reprezintă un an special pentru dezvoltare. De altfel, este ți primul An european dedicat acțiunilor externe ale Uniunii și rolului pe care îl joacă Europa în lume. Organizațiile europene pentru dezvoltare au șansa unică de a demonstra angajamentul Europei față de eradicarea sărăciei la nivel global și de a încuraja mai mulți europeni să se implice în acțiuni de dezvoltare. 2015 este, de asemenea, anul în care ar fi trebuit îndeplinite obiectivele de dezvoltare ale mileniului, asupra cărora s-a convenit  în anul 2000 și în care comunitatea internațională va stabili viitorul cadru global pentru eradicarea sărăciei și realizarea dezvoltării durabile. Ar fi util ca toți să ne implicăm pentru a ne putea face cunoscute ideile și propunerile, participând la dezbateri pe teme de dezvoltare, alăturându-ne unor organizații active în dezvoltare, sau devenind voluntari în cadrul unor proiecte de dezvoltare”.

Publicul prezent a fost invitat să țină un moment de reculegere în memoria academicianului Gleb Drăgan, președinte al Secției de Științe Tehnice al Academiei Române, președinte al Diviziei de Istoria Științei (DIS) a Comitetului Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) al Academiei Române și fondator al revistei ,,Columna”, ce s-a stins din viaţă la 94 de ani, pe 24 octombrie 2014, precum și a prof. dr. ing.Pompiliu Manea, care a părăsit această lume la 80 de ani, pe 15 iunie 2015.

Tot ,,in memoriam” a vorbit și criticul literar Petru Colăcel despre personalitatea și opera literară a scriitorului comăneștean Ion Lupu, trecut la cele veșnice la jumătatea lunii mai a acestui an.
La final, primarul Viorel Miron a destins atmosfera, discutând cu toți cei prezenți pe un ton cald, optimist, despre problemele comunității comăneștene și modul lor de soluționare.

Romulus Dan Busnea

3 COMENTARII

  1. Cu siguranţă îmi doresc să particip şi în anii următori la acest simpozion – mai interesant cu fiecare ediţie – şi vă invit pe toţi să fim acolo pentru a promova valorile comunităţii noastre, pentru a ne împărtăşi preocupările şi realizările, pentru a ne îmbogăţi spiritual cu prilejul unor astfel de manifestări culturale de înaltă ţinută!

  2. Simpozionul „Dimitrie Ghika Comanesti“- In memoriam a adunat laolalta personalitati ale lumii academice, profesori din invatamantul universitar si preuniversitar, stundenti si jurnalisti.

Comments are closed.