Deși a trecut ceva vreme de la închiderea celei de-a doua ediții a proiectului de rezidență artistică internațională ,,In Context / Slănic-Moldova”, intitulată ,,Sub cerul liber” (25 mai – 25 iunie), ecourile nu s-au stins încă, dezbaterile referitoare la ce a fost și ce va urma să fie în anul ce vine, fiind tot mai incitante și mai atractive, mai ales că, în cadrul evenimentelor ce s-au derulat în stațiune, s-a amintit mereu de această manifestare culturală de excepție.
Artiștii indieni și români participanți au prezentat lucrări de artă contemporană care pun întrebări despre cum modelează oamenii natura vie, lansând provocări și trăgând semnale de alarmă cu privire la viitorului omenirii, unul parcă tot mai incert și mai plin de surprize neplăcute…
Cu toate acestea, Alina-Georgiana Teodorescu, inițiatoarea și coordonatoarea proiectului are deplină încredere că lucrurile se vor schimba, chiar dacă greu, în bine. S-a văzut aceasta și din modul în care localnicii și mai cu seamă tinerii din zonă s-au implicat în activitățile proiectului, cum percepția despre arta contemporană, ca formă a cunoașterii prin sine și a mediului din care provinem capătă noi valențe, de la o ediție la alta.
,,Pe firul ăsta au mers artiștii invitați la rezidența In Context / Slănic-Moldova, care timp de o lună au realizat expoziția `Sub cerul liber`. Au investigat, fiecare cu mijloacele, limbajul, ideologia și sensibilitatea lui / ei, felul în care oamenii locului își construiesc relația cu mediul natural. Fie că-i vorba de oamenii care pleacă din pădure cu buchețele de sunătoare pentru ceai, sau de cei care pleacă cu camionul de lemne tăiate ilegal.
`Am înțeles că despăduririle sunt o problemă mare și în România. Tocmai de aceea am vorbit într-una dintre lucrări despre defrișări, ale căror urmări se simt deja,` explică Sanjeev Khandekar, scriitor, activist și artist vizual stabilit în Mumbai. `Unii localnici ne-au spus, de exemplu, că deja nu mai găsesc anumite specii de ciuperci comestibile pe care le culegeau în fiecare an, fiindcă le-a fost distrus mediul. Și asta e o mare problemă, fiindcă aici se află un patrimoniu natural foarte valoros.` Într-o altă lucrare, Sanjeev și partenera sa, Vaishali Narkar, au lucrat cu țesători de prin părțile locului, iar artista Shilpa Rangnekar a pregătit împreună cu o femeie din Slănic o lucrare comestibilă: 12 borcane cu gem tradițional de căpșune.
`Cred că artiștii contemporani ar trebui să exploreze lucruri de felul ăsta, fiindcă sunt din ce în ce mai rare,` a mai spus Sanjeev, care în lucrările lui urmărește des teme cu miză ecologistă. Într-o lucrare video filmată în pădurile din jurul orașului, Silvia Amancei & Bogdan Armanu, doi dintre cei mai îndrăzneți artiști tineri din România, imaginează un dialog politic, filosofic și poetic între un copac muribund și semenii lui (`Viața unui copac`)”, se arată în articolul ,,Arta modernă virusează stațiunea”, semnat de Andra Matzal și publicat pe siteul ,,Scena 9”, o platformă care radiografiază viața culturală din România (și nu numai).
Așadar, dacă nu ați reușit să vizitați expoziția ,,Sub cerul liber” de la Slănic-Moldova, cu îngăduința Georgianei Teodorescu și a Simonei Nastac (curatorul expoziției, critic de artă și poet), vă prezentăm lucrările expuse de artiștii indieni și de cei români, care au rămas în patrimoniul cultural al stațiunii (fotografiile sunt în ordinea prezentării lucrărilor):
1. Supercalifragilisticexpialidocious – Sanjeev Khandekar & Vaishali Narkar
Lână, fibră sintetică, sare locală, coajă de copac uscată, acril, fir de bumbac
171 x 241 cm
Realizată în colaborare cu o țesătoare din Slănic, lucrarea examinează vechile tradiții, îndeletniciri și tehnici specifice spațiului rural românesc, integrate în patrimoniul cultural imaterial al umanității.
Țesutul manual, transmis din generaţie în generaţie, era o expresie a creativităţii, identităţii şi coeziunii sociale, motivele și cromatica textilelor fiind întotdeauna inspirate din natură. Odată cu mecanizarea războiului de ţesut pentru obținerea unei productivităţi mai mari meșteșugul se pierde, compozițiile sunt mai puțin autentice, iar fibrele vegetale și animaliere sunt înlocuite de materiale sintetice. O întreagă cultură organică dispare, fenomen din ce în ce mai prezent odată cu avansul economiei capitaliste și expansiunea noilor tehnologii. În mod ironic, titlul este împrumutat din musical-ul Disney Mary Poppins și se definește ca „extraordinar de bun” sau „minunat”.
2. Nu vă panicați, sunt din Slănic – Lochan Upadhyay
Sculptură, mixed media, dimensiuni variabile
Sculptura lui Lochan Upadhyay este un hibrid, o specie nouă, mutantă și nomadă, născută din încrucișarea migrantului economic sau a refugiatului din zone de conflict precum Siria cu ceea ce sar putea numi o casă mobilă, un vehicul al traumei, al dizlocării și precarității existențiale. Artistul este interesat de politicile migrației, aceleași în Partapur, India, și în Europa de Est, fenomen guvernat și alimentat la scară globală de ideologia neoliberală, inegalitatea economică și mantra consumului excesiv prin exploatarea nelimitată a resurselor finite ale planetei. Titul este o referință sarcastică la știrile de senzație din media britanică anunțând „invazia” emigranților români și bulgari.
3. Așa sfârșește lumea… nu cu un bang, ci cu un scâncet – Sanjeev Khandekar & Vaishali Narkar
Sculptură din deșeuri urbane din rășini sintetice, rășină termoplastică din acetat de polivinil, sulfat de calciu deshidratat, ghips, piele, praf, bălegar, nisip, sticle de plastic, deșeuri metalice, frunză de pin fosilizată, 91 x 121 x 125 cm, piedestal 152 x 121 x 76 cm videoproiecție cu text, dimensiuni variabile
Consecvent preocupați în arta și poezia lor din ultimii 15 ani de încălzirea globală, schimbările climatice și Antropocen, artiștii propun o reprezentare metaforică a sfârșitului lumii, constituită dintr-o secțiune aparent aleatorie prin fluxul infinit de știri din media globală, juxtapusă cu o alta prin fluxul nesfârșit de deșeuri pe care le producem zilnic. Magnitudinea poluării, a extincției altor specii, a mutațiilor genetice, a distrugerii continue a habitatului, a dizlocării a milioane de refugiați din fața secetei și inundațiilor, precum și accelerarea iremediabilă a acestor procese este simetrică cu efortul artiștilor de a cola sute de surse din presa românească și internațională, simultan cu selecția a 150 Kg de materiale pentru sculptură de la stația de transfer deșeuri Comănești.
4. Nelimitat # 1: Cântecul Pământului – Preethi Athreya
Performance pe terenul de tenis din Slănic, documentație video, sunet Sneha Khanwalkar
Un bazin dreptunghiular umplut cu noroi până la glezne stă în spațiul terenului de tenis. Se aud zgomotele specifice unui joc de tenis, punctele câștigate, aplauzele publicului. În locul jucătorilor, un grup de persoane navighează pe teren, pășind, târându-se, sărind, alunecând și căzând în noroi într-un ritm invizibil. Legea noroiului începe să guverneze universul corpului uman. Unde începe și unde se termină corpul? Care sunt limitele ființei noastre conștiente? Interior și exterior sunt, în fapt, limitele minții noastre, concepte spațiale ce pot fi evocate de un sunet, un miros sau o amintire. Definim spațiul ca sumă a componentelor sale fizice sau îl definim prin acțiunile pe care le performăm? ,,Nelimitat # 1: Cântecul Pământului” este coliziunea referinței spațiale interne cu o construcție experiențială externă.
„Două săptămâni de la începutul rezidenței în Slănic, Simona Halep a câștigat trofeul de la Roland Garros pentru România. În același timp, în Slănic ploua torențial, iar un sat mic din apropiere, numit Cireșoaia, a fost inundat, casele înghiție de noroi, lucruri și viață – toate în vârtejul noroiului. Pe măsură ce îi ajutam să recupereze ce mai putea fi salvat, sentimentul insignifianței noastre era din ce în ce mai acut. Lucrarea este dedicată acelui moment de experiență a unor realități paralele” – a spus artista.
Performeri: Lochan Upadhyay, Ioana Scurtu, Daria Maria Botezatu, Iunia Botezatu, Mara Dascălu, Georgiana Oprea, Andreea Petrescu, George Aghinea, Yasmina Hassairi, Renata, Simona Nastac, Sneha Khanwalkar*, Alina-Georgiana Teodorescu, Sanjeev Khandekar, Preethi Athreya.
* Sneha Khanwalker este unul din cei mai versatili compozitori de muzică de film de la Bollywood. Cea mai cunoscută compoziție a sa este pentru filmul bollywoodian Oye Lucky! Lucky Oye!. Pe lângă instrumentele tradiționale și electronice, Sneha adaugă numeroase componente abstracte și creează un sunet contemporan, ce descrie muzica interioară a spațiului. De asemenea, a fost gazda unei mini-serii de documentar pe MTV, Sound Trippin, ce avea ca subiect explorarea sunetelor locale în diverse zone din India, pe care îi invita să creeze soundscapes autentice.
5. Curățând viitorul muzeu de artă din Slănic – Silvia Amancei & Bogdan Armanu
Acțiune live, documentație foto pe film analog, printuri A5, unelte de curățat pictate manual
În spatele Cazinoului, clădirea fostei cantine din perioada comunistă devine pe zi ce trece o ruină irecuperabilă. Ar putea fi spațiul unui viitor muzeu de artă contemporană, un loc viu care să genereze cunoaștere, creație, participare și dialog. Cei doi artiști din Iași au început să curețe locul, cu unelte specifice, estetice. Este demersul lor unul absurd? O acțiune ludic-critică, adresând poziția marginală a artei în societate? Sau, dimpotrivă, o încercare de a sugera că arta și artiștii au, totuși, agentivitate și potențialul de a activa conștiințe și comunități?
6. Book of Pain(tings) – Silvia Amancei & Bogdan Armanu
Carte de artist, vopsea pe bază de apă pe pânză, 21 x 29.7cm
O interogație asupra rolului artei și artiștilor în procesele de dezvățare și reînvățare a modurilor de a fi cu ceilalți și de a fi pe pământ.
7. Găsit în Slănic – Shilpa Rangnekar
Carte obiect 21 x 28 cm, printuri A4, interviuri audio cu rezidenți, istorici, iubitori de natură din Slănic
Ce înseamnă să știi un loc dincolo de itinerariile și informațiile turistice? Cum surprinzi unicitatea situării într-un anumit loc la un moment dat? Interesată de psihogeografie ca strategie de imersiune într-un spațiu nefamiliar, Shilpa Rangnekar s-a angajat într-un demers de colectare de informații istorice, culturale și afective susceptibile să decodifice orașul Slănic, să-i recompună memoria și să-i deschidă în mod simbolic teritoriile interstițiale și marginale către acțiune. Construită pe baza unor ateliere și discuții cu grupuri de adolescenți din Onești și Slănic, cartea obiect „Găsit în Slănic” se află în rezonanță cu practica artistei focusată pe lucrări de artă utilitară, performance-uri participative și proiecte comunitare angajate.
8. Viața unui copac, 2018 – Silvia Amancei & Bogdan Armanu
Filmată în pădurile din Slănic-Moldova, lucrarea imaginează o conversație filosofică, cu reverberații politice, între membrii din generații diferite ai comunității de arbori, corpuri vii ce participă activ la organizarea ecosistemului, asigurând condiții de viață pentru alte numeroase plante și viețuitoare. Coform studiilor recente de neurobiologie vegetală se cunoaște faptul că că plantele sunt o natură inteligentă, complexă, capabilă să detecteze gravitația, lumina, agenții patogeni ai câmpului magnetic și mulți alți parametrii fizici și chimici. În plus, din persectivă politică, acestea oferă un exemplu de alianță finală pentru specia umană, întrucât toate formele de viață ale ecosistemului se susțin reciproc, cheia supravețuirii într-un viitor incert. O analogie sensibilă pentru crizele umanității din toate timpurile.
9. Războiul la ușă – Sanjeev Khandekar & Vaishali Narkar
Documentație foto, 6 printuri digitale pe hârtie, 31 x 23 cm fiecare
Pe dealurile și munții Slănicului, un răgaz de liniște cosmică, în continuitate organică cu natura. În prag, mașina războiului este deja pornită. Artificii.
10. Atenție, și Ivanka iubește gemul de căpșuni – Sanjeev Khandekar & Vaishali Narkar
Gem de căpșuni, raft din lemn, oglinzi, video
dimensiuni variabile
Lucrarea investighează practici tradiționale specifice gospodăriilor din regiune, precum prepararea în casă a gemului și murăturilor pentru iarnă, practici pe cale de dispariție în economia neoliberală bazată pe eficiență, competitivitate și profit. Artiștii prepară gem de căpșuni împreună cu o doamnă în vârstă din Slănic, conversația punctând aceste idei, cu aluzii critice la rolul dominant al SUA față de piețele emergente, pe care companiile multinaționale le subordonează și le exploatează. „Când ne gândim la Antropocen sau la schimbările climatice, știm bine că este rezultatul propriei noastre rapacități – spun artiștii. Această lăcomie agresivă este avariția marelui capital. De fapt, Antropocenul este numit și ,,Capitalocen”. În timp ce țările sărace sunt lovite de dezastre bruște și secetă, lipsuri și epidemii, țările bogate oferă în mod paradoxal și mai puțin ajutor, luptându-se la rândul lor cu un viitor incert.”
11. Soundies in Slănic, Mina sonoră – Sneha Khanwalkar
*,,Soundies” erau filme muzicale de trei minute produse la Hollywood în anii 1940, foarte populare în epocă, iar ulterior importante ca documente de arhivă pentru înregistrări rare cu muzicieni precum Louis Armstrong, Nat King Cole, Duke Ellington.
Mina sonoră
instalație interactivă, mixed media, dimensiuni variabile
Imaginați-vă reverberațiile vocii în Salina de la Târgu Ocna. Opriți-vă și ascultați Pământul pulsând în adâncuri, munții și izvoarele deasupra. Sneha Khanwalkar creează peisaje și experiențe sonore în spații neconvenționale, reconectând ritmul uman cu natura.
12. Scrisoare din Vest – Sanjeev Khandekar & Vaishali Narkar
Sculptură, mixed media, 80 cm x 136 cm x 62 cm
Bloc de deșeuri comprimate din plastic, lac, acuarele, sârmă, și o copie supradimensionată a ediției filatelice comemorative din 1997 a Poștei Române sărbătorind cea de-a 50-a aniversare a independenței Indiei, cu portretul lui Mahatma Gandhi.
13. Fragment de stea, (în parcul Cazinoului) – Silvia Amancei & Bogdan Armanu
Sculptură din piatră de Slănic, vopsea roșie
Lucrare permanentă de artă publică, o reflecție asupra proiectului eșuat al comunismului în România, perioadă în care stațiunea Slănic era încă frecvent vizitată de turiști străini și români, iar bazele de tratament funcționau la capacitate maximă.
14. Pierdut și găsit – Preethi Athreya
Acțiune în parcul Cazinoului din Slănic, documentație video
Un grup de ,,păpuși” umane, cu capete mari din frunze, se mișcă nesigur, cu brațele întinse, în parcul public. Nefiind capabili să vadă, învață să perceapă spațiul activând celelalte simțuri, întregul corp, uneori depinzând de trecători să-i ajute. Momentele de interacțiune generează un cod de conduită ce testează modul în care înțelegem formele de viață înrădăcinate în raport cu mersul biped al omului.
Performeri: Vaishali Narkar, Ioana Scurtu, Daria Maria Botezatu, Sanjeev Khandekar, Preethi Athreya.
Text adaptat, actualizat și completat de Romulus-Dan BUSNEA
Foto: Romulus-Dan BUSNEA
