Pregătesc relativ rar mâncăruri bazate pe carnea de vită. Nu pentru că nu mi-ar plăcea, ci pentru faptul că rar găsești la comercianți bucata de carne potrivită scopului propus. Nu am pretenția să găsesc la tot pasul carne de vită „tip Kobe” sau vită argentiniană, dar vreau ca măcar sub eticheta de „vițel” să nu descopăr, iertați-mi expresia, o „vacă bătrână”. Am reușit totuși să scot niște preparate acceptabile și din cărnuri de vită mai puțin titrate. Cheia succesului are două componente: frăgezirea și modul de gătire, în special relația timp-temperatură. După pulpe și antricoate pregătite la cuptor sau la grătar, a venit și rândul spatei transformate în tocană de vită cu ciuperci.
Tocană de vită cu ciuperci
