Daca e sa spun cele doua caractersitici ale lui Filip Florian (si cred ca le-am mai spus pe aici,cand vorbeam despre celalalte romane pe care le-am citit) ar fi: Titlul si frazarea. Titlul e ceea ce ma fasineaza. In romanele sale titlul reprezinta ceva secundar. In Degetele mici: e un lucru ce il aveau in comun tooate cadravele gasite in cetatea veche (iar povestea cu cadravele e deja poveste secundara), iar in Toate Bufnitele e o chestie minora ce leaga cele doua persoanaje din roman. Asa si aici: Zilele regelui abia incep cand se termina carte si regele nu e personajul principal in acest roman. Continuare…
Zilele Regelui
